Organizaţii neguvernamentale preocupate de libertatea presei, accesul la informaţiile de interes public şi buna guvernare, jurnalişti acreditaţi la Guvern, precum şi colegi ai acestora, critică, într-o scrisoare deschisă publicată marţi, opacitatea şi agresivitatea cabinetului Bolojan în relaţia cu presa. Scrisoarea, iniţiată de Centrul pentru Jurnalism Independent şi ActiveWatch, este susţinută şi de organizaţia internaţională Reporteri fără Frontiere (Reporters without Borders), potrivit News.ro.
Scrisoarea este publicată ca urmare a incidentului care a avut loc în 26 noiembrie 2025, pe holurile Parlamentului României, atunci când mai mulţi jurnalişti au fost restricţionaţi şi chiar împinşi de un ofiţer de presă din subordinea departamentului de comunicare al Guvernului. “Cu un comportament de bodyguard de VIP, ofiţerul de presă încerca să împiedice jurnaliştii să vă ia declaraţii”, au scris organizaţiile, precizând că deşi Biroul de Presă al Guvernului a anunţat în urma incidentului că va exista o anchetă disciplinară, incidentul nu pare a fi un simplu accident.
“În anunţul făcut de Biroul de Presă al Guvernului cu privire la ancheta disciplinară, se subliniază că: “reamintim jurnaliştilor, cu tot respectul pentru meseria pe care aceştia o practică, că premierul Ilie Bolojan face declaraţii doar în cadru organizat”. Gestul ofiţerului de presă, chiar dacă nu a fost în mod explicit o sarcină de serviciu, după cum a declarat ulterior purtătoarea de cuvânt a Guvernului, a avut în mod evident rolul de a îndeplini cerinţa dvs. de a face declaraţii “doar în cadru organizat”,
Conform ONG-urilor, declaraţiile acordate “în cadru organizat” nu ajută la informarea publicului continuu. “Jurnaliştii nu îşi pot informa publicul exclusiv în funcţie de evenimentele (sporadice) de comunicare formală pe care le decide un prim-ministru şi echipa sa. Publicul are nevoie de informare continuă, pe subiectele fierbinţi, la zi, iar comunicarea pe aceste teme trebuie să vină din surse de autoritate, aşa cum este prim-ministrul României. Referitor la incidentul din 26 noiembrie, reamintim că participarea premierului la un eveniment organizat şi derulat în cadrul Parlamentului este o activitate de mare interes public. În general, participanţii – politicieni, factori de decizie parlamentară sau executivă -, dau declaraţii imediat după astfel de întâlniri, atât în România, cât şi în orice altă democraţie occidentală. Doar lipsa de interes pentru o informare completă şi exhaustivă a publicului împiedică echipa de presă a Guvernului să organizeze, acolo unde jurnaliştii sunt prezenţi pentru a relata, spaţii ad-hoc pentru declaraţii, adică un „cadru organizat”.
Accesul fotografilor şi cameramanilor, interzis la şedinţele de Guvern
Semnatarii reamintesc că, de la începutul lui Ilie Bolojan ca prim-ministru, “la Palatul Victoria s-a interzis accesul fotografilor şi cameramanilor de presă la şedinţele de Guvern. Luând act de această situaţie, Inquam Photos, o importantă agenţie de fotografie de presă, a atras public atenţia asupra faptului că “activitatea fotojurnaliştilor nu poate fi înlocuită de ilustraţia foto subiectivă furnizată de fotografii aflaţi pe statul de plată al guvernului şi trecută prin filtrul biroului de presă, limitarea accesului presei fiind o trăsătură definitorie în regimurile iliberale”.
Reprezentanţii ONG-urilor îi recomandă premierului să folosească noua platforma RUTI – Registrul Unic al Transparenţei Intereselor.
“Jurnalişti acreditaţi la Guvern semnalează că agenda prim-ministrului este anunţată în mod constant tardiv, de multe ori după ce evenimentele de pe agendă au avut loc. Aceştia mai semnalează şi că unele dintre întâlnirile prim-ministrului nu sunt anunţate public. Reamintim că pentru a face publice aceste întâlniri, Guvernul are la dispoziţie şi noua platformă RUTI, lansată recent public. Tehnic, nu există obligaţia legală de a folosi RUTI, dar doar pentru că Guvernul a omis convenabil să o declare „operaţională”. Nimic nu vă împiedică, domnule prim-ministru, să fiţi printre primii care o folosesc, luând exemplul altor miniştri şi secretari de stat”, spun ei.
Unsprezece ONG-uri şi 20 de jurnalişti îi atrag atenţia premierului că a anunţat “un Guvern al transparenţei”, dar “atitudinea nu este doar de opacitate, ci chiar şi de agresivitate în relaţia cu presa”.
Incitarea la ură
“Este important că totuşi aţi clarificat faptul că nu susţineţi agresivitatea împotriva jurnaliştilor. Însă gestul ofiţerului dvs. de presă de a împinge jurnalişti rămâne grav şi are impact nu doar asupra imaginii dvs., ci şi asupra normelor democratice al căror protector şi promotor ar trebui să fiţi. Acum o jumătate de an, Ana Maria Gavrilă, lidera POT, chema poliţia pentru că jurnaliştii îi puneau întrebări. La fel de agresiv s-au comportat şi încă o fac şi alţi lideri ai partidelor suveraniste, inclusiv incitând la ură la adresa jurnaliştilor. Faptul că, acum, în aceeaşi postură se află şi o persoană angajată în slujba puterii nu face decât să contribuie la accelerarea tendinţelor nedemocratice şi să ofere un exemplu regretabil unor actori care subminează democraţia şi statul de drept. Accesul la informaţii şi libertatea media sunt drepturi fundamentale, iar ziariştii le exercită în virtutea dreptului publicului de a fi informat. Vă solicităm să garantaţi acest drepturi nu doar la nivel declarativ, ci şi faptic”, se arată în scrisoare.
| Știri BVB