Cabinetul prim-ministrului japonez Sanae Takaichi a aprobat vineri un buget record de 785 miliarde de dolari pentru următorul an fiscal, cu scopul de a găsi un echilibru între politica fiscală proactivă și preocupările legate de explozia datoriei, prin limitarea emisiunii de noi obligațiuni, potrivit Reuters.
Confruntată cu creșterea randamentelor obligațiunilor de stat și cu un yen slab, administrația Takaichi a intensificat eforturile de a asigura investitorii că guvernul nu va recurge la emisiuni iresponsabile de obligațiuni sau la reduceri de impozite.
Bugetul pentru anul care începe în aprilie, care va fi prezentat parlamentului la începutul anului viitor, va totaliza o sumă record de 122,3 trilioane de yeni (784,63 miliarde de dolari), depășind bugetul inițial al acestui an de 115,2 trilioane de yeni.
Cu toate acestea, emisiunea de noi obligațiuni de stat va crește doar ușor, de la 28,6 trilioane de yeni în acest an la 29,6 trilioane de yeni, rata de dependență de datorii scăzând la 24,2%, cea mai mică din 1998.
Veniturile fiscale mai mari, care se preconizează că vor crește cu 7,6% până la un nivel record de 83,7 trilioane de yeni, vor contribui la finanțarea cheltuielilor crescute, deși nu vor compensa în totalitate costurile în creștere ale serviciului datoriei, împreună cu cheltuielile mai mari pentru asistență socială și apărare.
Costurile serviciului datoriei pentru plata dobânzilor și rambursarea datoriei vor crește cu 10,8%, până la 31,3 trilioane de yeni, rata dobânzii estimată fiind stabilită la 3,0%, cel mai ridicat nivel din ultimii 29 de ani, pe măsură ce Banca Japoniei renunță la politica monetară ultra-relaxată.
Japonia are deja cea mai mare povară a datoriei din lumea dezvoltată, de peste două ori mai mare decât economia sa, ceea ce o face extrem de sensibilă la creșterea costurilor de împrumut și complică planurile lui Takaichi de a aplica măsuri agresive de stimulare fiscală.
Takaichi intenționează să renunțe la ideea de a utiliza soldul bugetar primar anual ca obiectiv de consolidare fiscală a Japoniei și să stabilească un nou obiectiv care să se extindă pe mai mulți ani, pentru a permite cheltuieli mai flexibile.