Cancelarul german Friedrich Merz a solicitat crearea unei burse paneuropene, într-o mișcare care ar ajuta-o să concureze cu omoloagele sale din Asia și SUA și să eclipseze lichiditatea oferită de bursa londoneză aflată în dificultate, potrivit presei internaţionale.
Într-un discurs adresat parlamentului din Berlin, cancelarul german a afirmat că întreprinderile europene au nevoie de „o piață de capital europeană suficient de largă și de profundă, pentru a se putea finanța mai bine și mai rapid”.
„Este esențial pentru viitorul țării noastre și al țărilor noastre din Europa să îndeplinim aceste sarcini cu un elan reînnoit”, a declarat Merz în fața parlamentarilor germani. „Este vorba despre prosperitatea noastră și despre faptul dacă Europa va rămâne un actor în economia globală în câțiva ani sau va deveni o jucărie a marilor centre economice din Asia și America.”
Cancelarul german nu a oferit detalii concrete, dar o posibilă interpretare este chiar o fuziune între marile burse europene. În acest context, Deutsche Boerse AG, din Frankfurt, și Euronext NV, care operează bursa din Paris, ar fi candidații principali, având în vedere rolul central al Germaniei și Franței în proiectul integrării europene, potrivit Bloomberg. Alte burse din regiune, precum cele din Stockholm și Madrid, sunt însă deținute de companii din afara Uniunii Europene. Pentru o astfel de unificare ar fi nevoie atât de aprobarea acționarilor, cât și de acordul autorităților de reglementare. Până acum, politicienii și autoritățile antitrust au fost reticente în a permite fuziuni majore.
Declarațiile liderului Uniunii Creștin-Democrate reflectă îngrijorările crescânde cu privire la competitivitatea Uniunii Europene și fac ecou concluziilor din două rapoarte de referință ale fostului șef al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, și ale fostului prim-ministru italian Enrico Letta, care au propus o reformă radicală a piețelor de capital ale continentului, potrivit City AM.
Documentele – ambele publicate în ultimele 18 luni – solicitau o reorganizare radicală a pieței unice a UE pentru a include bursele de valori și de mărfuri, precum și unificarea piețelor de obligațiuni ale blocului format din 27 de state.
La fel ca în Marea Britanie, lipsa lichidităților și evaluările extrem de scăzute au făcut ca bursele europene să se lupte pentru a atrage și a păstra unele dintre cele mai dinamice companii de pe continent. Klarna, firma suedeză de tip „cumpără acum, plătește mai târziu” s-a listat la bursă în New York luna trecută, ceea ce a reprezentat o lovitură atât pentru legislatorii UE, cât și pentru Bursa de Valori din Londra. Și în discursul său, Merz a deplâns faptul că firme precum BioNTech SE din Mainz au ales să-și tranzacționeze acțiunile în SUA, și nu în Germania.
În prezent, UE are zeci de burse principale, de la cea din Varșovia, parțial deținută de stat, până la BME din Spania, operată de SIX Group AG. Deși au existat încercări anterioare de integrare a piețelor de capital europene, acestea au avut rezultate minime. Apelul lui Merz pentru o „formă de bursă europeană comună” este cel mai puternic susținut până acum, deși proiectul ar întâmpina numeroase obstacole politice și tehnice.
Reacțiile burselor europene
Euronext s-a arătat deschisă ideii, afirmând că este pregătită „să contribuie la următorul nivel de consolidare a piețelor din Europa”. Directorul general Stephane Boujnah a subliniat, de asemenea, oferta companiei de a cumpăra operatorul bursei din Atena. În schimb, Deutsche Boerse a adoptat un ton mai rezervat, pledând pentru „o mai bună reglementare și reforme structurale” pentru a face piețele europene mai competitive. Directorul general al bursei germane, Stephan Leithner, a cerut concentrarea piețelor fragmentate ale Europei și creșterea lichidității, dar a avertizat că prioritatea ar trebui să fie readucerea fluxurilor de capital în piețele „transparente”.
Ar ajuta fuziunile bursiere economia europeană? Într-o anumită măsură, da. Stephane Boujnah a explicat că firmele listate pe bursele operate de Euronext, în Amsterdam, Bruxelles, Dublin, Lisabona, Milano, Oslo și Paris, beneficiază deja de o platformă tehnologică unificată și de un singur fond de lichiditate.
Totuși, Deutsche Boerse atrage atenția asupra provocărilor precum lipsa cererii din partea investitorilor și fragmentarea structurală a pieței, unde doar aproximativ 30% din tranzacțiile cu acțiuni se desfășoară pe piețe transparente. În plus, unificarea completă este îngreunată de existența numeroaselor regimuri fiscale naționale din UE, potrivit Antena 3.
Bursa de valori a UE ar reprezenta o amenințare pentru Londra
Orice bursă de valori paneuropeană ar reprezenta imediat o amenințare pentru statutul Londrei de bursă remarcabilă în Europa. Capitala britanică s-a confruntat cu provocări similare, pentru a încuraja firmele de top să se listeze în Marea Britanie, în contextul unui model înrădăcinat de ieșiri de capital și scădere a lichidității în comparație cu omoloagele sale americane.
Oficialii orașului au fost încurajați de trei listări recente, care au contribuit la calmarea unui an dificil pentru piața IPO din Londra. Înainte de confirmarea IPO-urilor pentru Princes, Beauty Tech Group și Shawbrook, Londra se afla sub bursele din Oman și Mexic în ceea ce privește capitalul strâns.
Comentând articolul lui Draghi și Metta, Merz a adăugat: „Draghi a fost foarte clar – și Letta susține același lucru în multe privințe”, a declarat Merz.
„Europa va deveni mai productivă doar dacă va suferi o schimbare fundamentală: sfârșitul freneticii reglementărilor, proceduri mai rapide, piețe deschise, mai multă inovare, mai multă acțiune în loc de ezitare.”
De aproape un deceniu, Uniunea Europeană promovează ideea unei Uniuni a Piețelor de Capital menite să faciliteze circulația banilor între statele membre. Revenirea lui Donald Trump la Casa Albă a adus un nou impuls proiectului, întrucât politica sa „America First” a subliniat riscul dependenței excesive de capitalul american.
| Știri BVB