Folosim cookie-uri pentru a analiza traficul și a îmbunătăți experiența ta.
Refuzsursa Pixabay
Impactul economic al pandemiei de COVID 19 a determinat guvernele să se îndatoreze în aprilie mai mult ca niciodată, potrivit datelor furnizate de Institutul de Finanțe Internaționale. Izbucnirea Covid-19 a însemnat închiderea multor ţări, guvernele impunând restricții draconice asupra vieții zilnice a miliarde de oameni.
Până în prezent, în 187 de țări sau teritorii au fost puse în aplicare măsuri de închidere pentru a încerca să se încetinească răspândirea virusului. Restricțiile sunt de așteptat să producă cel mai grav șoc economic de la Marea Depresiune din anii 1930.
A forțat liderii mondiali să implementeze rapid măsuri financiare de urgență și să introducă pachete de stimulare agresivă pentru a evita o colaps economic devastator.
„Creșterea datoriei este inevitabilă. Acest lucru se va întâmpla – suntem într-un moment stresant, așa că nu există niciun motiv să ne întrebăm de ce se împrumută”, a declarat pentru CNBC Emre Tiftik, specialist în datorii la Institutul de Finanțe Internaționale.
Monitorul de datorii al IIF a constatat că emisiunea globală a datoriilor generale (obligațiuni și împrumuturi) a atins un nivel record de 2,6 trilioane de dolari în aprilie, față de 2,1 trilioane de dolari, în martie.
Pentru a pune acest lucru în context, Tiftik a spus că cifrele globale ale emiterii datoriilor sunt de peste două ori mai mari decât normele istorice. El a susținut că acest lucru reflectă scara extraordinară a acumulării de datorii globale, deoarece guvernele se luptă pentru a compensa impactul economic al unei crize de sănătate mondiale fără precedent.
Este „înfricoșător, dar, din nou, trebuie făcut, așa că încercăm să abordăm problema lichidității”, a spus Tiftik. S-a constatat că guvernul american a reprezentat 1,4 trilioane de dolari din totalul emisiunilor generale ale datoriilor la nivel mondial în aprilie și 1,2 trilioane de dolari în martie. Cea mai mare economie din lume a anunţat până acum cel mai mare pachet de salvare.
„Păstrați chitanțele”
Fondul Monetar Internațional a declarat că o creștere rapidă a datoriei publice globale ar putea prezenta riscuri odată ce amenințarea pandemiei se va estompa. Într-un raport publicat pe 15 aprilie, Fondul a declarat: „În perioade de urgență, implicația pentru factorii de decizie este de a face orice este nevoie, dar asigurați-vă că păstrați chitanţele”.
Autoritățile globale au întreprins deja acțiuni fiscale în valoare de aproximativ 8 trilioane de dolari pentru a limita pandemia și daunele aduse economiei.
Fondul a spus că pandemia și „Marea blocare” au dus la creșteri ale datoriilor, în afara celor înregistrate în criza financiară globală, cu ratele datoriei publice care se vor stabiliza la niveluri noi – mai mari – pe măsură ce pandemia scade.
Ian Shepherdson, economist-șef la Pantheon Macroeconomics, a declarat pentru CNBC că numărul relativ mic de voci care ridică problema pericolelor creșterii datoriei publice pierd esenţialul: „Datoria publică este o întrebare de ordinul doi, poate chiar o întrebare de ordinul trei, având în vedere dezastrul pe care virusul l-a produs în economia mondială. Obiectivul principal este limitarea sau ameliorarea daunelor, nu se poate preveni acest lucru în mod sigur, ci trebuie să încercați să folosiți politica fiscală pentru a împiedica economia să fie pustie atunci când virusul va fi învins.”
“Nu este o alegere”, a continuat Shepherdson. „Poți să spui: «Nu vom cheltui banii pentru că vrem să protejăm generațiile viitoare». Dar, generația viitoare nu va avea nimic de moștenit, deoarece economia va fi complet distrusă – și asta poate nu va fi în interesul nimănui”.
„Cine va beneficia de această datorie suplimentară?”
La începutul anului, Banca Mondială avertizase cu privire la intensificarea riscului unei noi crize a datoriilor globale, afirmând că acumularea de împrumuturi globale din 2010 a fost „cea mai mare, cea mai rapidă și cu cea mai largă creștere” din anii ’70 .
Instituţia a cerut guvernelor și băncilor centrale să recunoască faptul că ratele dobânzilor din punct de vedere istoric pot să nu fie suficiente pentru a compensa o altă prăbuşire financiară pe scară largă.
De atunci, criza coronavirusului și pachetele de cheltuieli fiscale istorice vaste au determinat pe unii să avertizeze că economiile dezvoltate se pot afla pe pragul crizei datoriilor pe termen mediu. „Putem salva ziua împrumutând bani, dar problema este unde vom folosi acești bani? Cine va beneficia de această datorie suplimentară? ” a spus Tiftik de la IIF.
„În acest moment, încercăm să oprim sângerarea, dar trebuie să ne concentrăm şi asupra vindecării. Deci, cum o să o vindecăm, astfel încât să fie mult mai bine pentru toată lumea?”, a spus Tiftik.
Întrebat dacă focarul de coronavirus s-ar putea dovedi a fi declanșatorul unei alte crize globale a datoriilor, Tiftik a răspuns: „Toată lumea face tot posibilul pentru a se asigura că nu este cazul.”
Statele Unite și Uniunea Europeană au convenit un acord comercial cadru în urma întâlnirii pe…
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a avut duminică o discuţie telefonică cu preşedintele…
Vicepremierul demisionar Dragoş Anastasiu a confirmat că, pe perioada cât a deţinut funcţiile de consilier…
Secretarul pentru comerț Howard Lutnick a declarat că „întrebarea” înaintea discuțiilor dintre președintele Donald Trump…
Vicepremierul Dragoş Anastasiu a demisionat, după cum a anunțat într-o conferință de presă. "În acest…
Preşedintele american Donald Trump a jucat golf duminică la complexul său de la Turnberry, în…
This website uses cookies.
Read More
View Comments