Într-o declaraţie comună, Macron şi Starmer au afirmat că liderii celor 30 de ţări care susţin Kievul şi-au reiterat “angajamentul de neclintit de a se ajunge la o pace justă şi durabilă, în conformitate cu principiile şi Carta Naţiunilor Unite”.
În acest sens, ei reafirmă că “frontierele internaţionale nu trebuie modificate prin forţă” şi, deşi felicită SUA pentru “eforturile” depuse în cadrul negocierilor de pace, insistă asupra faptului ca “toate părţile vizate să fie implicate atunci când interesele lor sunt în joc”.
Rusia este îndemnată să participe “constructiv” la discuţii şi să accepte “un armistiţiu deplin şi necondiţionat”.
În cazul în care se va ajunge la o încetare a focului, “Coaliţia de Voinţă” va oferi garanţii de securitate Ucrainei “la mai multe niveluri”, aşa cum s-a convenit la reuniunea precedentă din 6 ianuarie, şi în special prin intermediul aşa-numitei Forţe Multinaţionale pentru Ucraina, care ar avea “sprijinul SUA”.
Garanţiile de securitate sunt structurate pe trei niveluri, iar cel mai important şi fundamental este consolidarea armatei ucrainene ca primă linie de apărare.
Alături de această primă linie, este prevăzută şi implicarea directă a ţărilor coaliţiei în protejarea spaţiului aerian, maritim şi terestru, precum şi sprijinul Statelor Unite în cazul în care ostilităţile se vor relua după preconizatul armistiţiu.
SUA, care nu fac parte din “Coaliţia de Voinţă” (aceasta fiind creată în principal pentru a compensa reducerea sprijinului Washingtonului pentru Kiev odată cu sosirea lui Donald Trump la Casa Albă) nu au participat la reuniunea virtuală de marţi.
Liderii ţărilor participante la această coaliţie şi-au reiterat intenţia de a intensifica presiunea economică asupra Rusiei prin noi sancţiuni care vor viza în special aşa-numita “flotă fantomă” (navele care transportă petrol rusesc şi încearcă să evite interdicţiile pentru comercializarea acestuia), dar şi împotriva industriei militare şi împotriva reţelelor sale financiare.
De asemenea, ţările din cadrul “Coaliţiei de Voinţă” au denunţat atacurile Rusiei împotriva oraşelor şi infrastructurilor civile din Ucraina, cu “consecinţe umanitare dezastruoase”, asigurând că vor acorda ajutor suplimentar, în special prin furnizarea mai multor mijloace de apărare antiaeriană.
În paralel, liderii ţărilor aliate Ucrainei au subliniat că Rusia a plătit “un tribut greu” în acest război, şi asta pentru a obţine “câştiguri minime pe câmpul de luptă, cu aproape jumătate de milion de victime numai în ultimul an”, salutând recentele contraatacuri ale Ucrainei, care i-au permis să recupereze unele teritorii.
Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a făcut o evaluare marţi dimineaţă a celor patru ani de război care s-au scurs de la invazia pe scară largă a trupelor ruse în 24 februarie 2022 şi a subliniat că acesta a fost “un triplu eşec pentru Rusia: militar, economic şi strategic”.
În primul rând, deoarece războiul “a întărit Alianţa Nord-Atlantică”, a cărei extindere Rusia dorea să o împiedice, dar şi pentru că i-a unit pe europeni, “pe care (Moscova) dorea să-i slăbească” şi “a scos la iveală slăbiciunea unui imperialism dintr-o altă epocă”, într-o aluzie clară la ambiţiile preşedintelui rus, Vladimir Putin.
Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a cerut partenerilor Kievului mai multe sisteme de apărare antiaeriană şi sprijin pentru repararea sistemului energetic ucrainean, grav afectat de atacurile ruseşti, în perspectiva iernii viitoare, în cazul în care războiul se va prelungi, notează agenţia de presă citată.
“Sper să punem capăt acestui război, dar trebuie să ne gândim totuşi la iarna care vine. Trebuie să acţionăm rapid”, a afirmat el în cadrul reuniunii prin videoconferinţă a liderilor şi miniştrilor din aşa-numita “Coaliţie de Voinţă”, vorbind de la Kiev.
“Rusia atacă civilii noştri, energia noastră. Am avut o iarnă teribilă”, a afirmat preşedintele ucrainean, subliniind că fără ajutorul partenerilor Ucrainei şi rezilienţa populaţiei, nu ar fi fost posibil să “supravieţuim”.
Totodată, Zelenski a solicitat mai multe sisteme de apărare antiaeriană, în special din partea SUA, de la care a cerut “o a doua şi o a treia parte”, finanţate prin mecanismul cunoscut sub acronimul PURL de către ţările europene, după ce Ucraina a primit o parte dintr-un prim pachet.
“Nu pot dezvălui toate detaliile, dar jumătate din pachet este aici, a sosit acum două zile”, a afirmat Zelenski, care a spus că programul va continua.
Într-un interviu acordat luni principalului post al televiziunii publice germane ARD, Volodimir Zelenski afirmase că în 80% din ţara sa nu există acoperire cu sisteme Patriot.
“Nu voi spune unde sunt amplasate sistemele Patriot, dar pe 80 % din teritoriul nostru nu există astfel de sisteme antirachetă balistice”, a precizat el în interviu.
În discursul său adresat “Coaliţiei de Voinţă”, el a pledat pentru acordarea primei tranşe din creditul special de 90 de miliarde de euro. “A fost o decizie excelentă, dar avem nevoie de bani aici, în Ucraina”, a subliniat preşedintele ucrainean.
În final, Zelenski a subliniat importanţa de a permite Europei să se implice “cât mai mult posibil” în negocierile de pace cu Rusia, mediate de SUA, despre care a spus că sunt programate să fie reluate la Geneva în această săptămână sau în următoarele 10 zile.
| Știri BVB