“Bugetul României pentru 2026 este adoptat cu întârziere considerabilă. Această situaţie exprimă nu numai dificultăţi în funcţionarea unei coaliţii largi, dar şi decizii complicate privind consolidarea bugetară într-un context social şi economic tensionat. Cu puţin timp înainte de adoptarea în Guvern a bugetului pentru acest an, a început un război în Orientul Mijlociu, care, dacă va fi de durată, va avea consecinţe severe pentru economiile europene, inclusiv cea a României, pe filiera unui nou şoc energetic; vor fi influenţate creşterea economică şi inflaţia. Deficitul bugetar ar putea să rămână totuşi în preajma celui programat, dacă efectul inflaţiei mai înalte (decât cea prognozată) asupra PIB-ului nominal va compensa o dinamică economică mai slabă. Lipsa unui program de asanare a finanţelor publice a pus România într-o situaţie extremă în prima parte a lui 2025, când se profila spectrul unei retrogradări a ratingului suveran”, se arată în sinteza opiniei, potrivit Agerpres.
Potrivit sursei citate, creşterea de taxe şi impozite, deşi dureroasă pentru cetăţeni, a fost necesară. Numai o tăiere de cheltuieli (cum s-a argumentat uneori în dezbaterea publică – fără însă a se veni cu o susţinere cifrică plauzibilă) nu făcea posibilă atingerea ţintei de deficit.
“Este temerar să se vorbească despre “relansare economică” în 2026, an în care consolidarea fiscală (bugetară) este în desfăşurare. Investiţiile publice pot susţine producţia şi cererea agregată şi în 2026, dar nu pot anula impulsul fiscal negativ reclamat de consolidarea fiscală. Se poate vorbi însă despre măsuri de politică economică în sprijinul cetăţenilor vulnerabili şi anumitor firme. Problema deficitului bugetar a fost cauzată nu de investiţii, ci de stimularea excesivă a consumului şi neglijarea necesităţii de a avea venituri fiscale superioare, potrivite cu nevoile unui stat membru al UE”, se menţionează în document.
Conform CF, reformele din sectorul public sunt importante pentru eficienţa acestuia şi pot ajuta diminuarea deficitului bugetar; sunt importante aceste reforme şi din considerente de echitate economică şi socială. Aceste reforme consumă însă timp, fiindcă intervin elemente instituţionale şi de comportament social, grupuri de interese cu putere în societate.
“Consolidarea bugetară este necesară pentru a ţine sub control datoria publică, care a depăşit 60% din PIB. Dacă se va reduce gap-ul la TVA şi la impozitul pe profit în mod substanţial şi împreună cu alte măsuri (ex: controlul cheltuielilor bugetare în relaţie cu dinamica PIB-ului nominal), deficitul ar putea să scadă sub 4% din PIB în câţiva ani. Pentru o consolidare bugetară durabilă şi crearea de spaţiu fiscal, trebuie să fie mult mai eficientă colectarea taxelor şi impozitelor (ANAF are un rol esenţial în acest domeniu), să opereze un regim de insolvenţă eficace (sunt necesare modificări legislative), să dispară sentimentul de impunitate pe care mulţi dintre cei care fraudează bugetul public îl au. Şi justiţia trebuie să lucreze mai mult în acest sens. Creşterea veniturilor fiscale printr-o colectare mult mai bună (reducerea gap-ului la TVA şi la alte impozite) este un “război” intern pe care România trebuie să îl câştige; aici se va testa şi voinţa politică, capacitatea de a învinge grupuri de interese potrivnice. Sună poate naiv, dar miza este uriaşă; nivelul jos al veniturilor fiscale/bugetare este o chestiune de securitate naţională, date fiind presiunile mari pe bugetul public. Trebuie să avem în vedere relaţia între rata de creştere a PIB nominal (rata reală plus deflator) şi costul împrumuturilor (rostogolirii datoriei publice). În condiţii favorabile, relaţia amintită poate ajuta consolidarea fiscală, dar există şi reversul medaliei. Riscuri pentru consolidarea bugetară aduce şi anul electoral 2028. Relaţia amintită mai sus poate fi perturbată de şocuri externe”, se menţionează în opinia CF.
Instituţia subliniază faptul că o provocare pentru consolidarea fiscală este necesitatea de a creşte cheltuielile de apărare. Consolidarea fiscală este absolut necesară pentru a ameliora ratingul suveran al României. CF precizează că dacă am rămâne blocaţi cu deficitul la circa 6% din PIB în anii ce vin, este improbabil ca notarea de acum a ratingului să se amelioreze; se poate chiar deteriora, dacă nu se va stabiliza datoria publică.
“Aderarea la Zona Euro nu poate avea loc atât timp cât nu avem deficite bugetare mici (sub 3% din PIB) şi inflaţie joasă în mod sustenabil. Gradul de incertitudine tot mai ridicat în sistemul internaţional, erodarea regulilor şi arbitrariu în politicile unor ţări, revenirea la sfere de influenţe şi o nouă cursă a înarmărilor, războaiele, multă dezordine, toate acestea pun presiune crescândă pe bugetele naţionale şi creează provocări majore pentru politici publice şi private. Se constată o tendinţă de mutare (ce trebuie confirmată de datele subsecvente) a centrului de greutate al creşterii economice dinspre consum către investiţii şi export net, pe fondul realizării unor investiţii substanţiale în sectorul public. Totuşi, eficienţa investiţiilor publice (din toate sursele de finanţare) realizate este redusă, creşterea economică, chiar în condiţiile unor investiţii foarte însemnate cantitativ (cca. 6,7% şi 7,2% din PIB în 2024 şi 2025), nedepăşind 1 punct procentual. Prognoza macroeconomică ce este utilizată pentru proiectul de buget şi de Strategie fiscal-bugetară este realistă, fiind însă de remarcat necesitatea unui plus de prudenţă în privinţa traiectoriei dobânzilor efective ale titlurilor de stat – ce determină parcursul prognozat al cheltuielilor cu dobânzile; un alt element care necesită o abordare mai prudentă este dinamica anvelopei salariale la orizontul SFB”, se arată în document.
CF precizează că realismul proiecţiei poate fi erodat de materializarea riscului indus de tensiuni geopolitice prin conflictul început la finalul lunii februarie a.c. în Orientul Mijlociu. Totuşi, este prea devreme să fie posibilă cuantificarea magnitudinii şi persistenţei şocurilor, strict necesare înglobării lor în scenariul de bază fiscal şi macroeconomic.
Valorile ridicate ale deficitului extern (de cont curent al balanţei de plăţi sau al celui comercial), în contextul unei structuri a finanţării defavorabile, constituie o vulnerabilitate majoră a economiei româneşti, accentuând riscul unui sudden-stop (întrerupere bruscă a finanţării) – şi constituind, astfel, un motiv în sine al necesităţii ajustării fiscale, care ar genera şi reducerea nevoii de finanţare, precum şi stabilizarea traiectoriei de datorie publică.
Riscurile interne şi externe numeroase şi semnificative (din punct de vedere al efectelor potenţiale/posibile), coroborate cu poziţia vulnerabilă a economiei româneşti din perspectiva deficitelor gemene atipic de mari (chiar pentru economii emergente – care au o dezvoltare marcată de dezechilibre) şi a datoriei publice de peste 60% din PIB (foarte mult pentru o ţară având caracteristicile economice ale României), accentuează ideea stringenţei/necesităţii ajustării fiscale, proces sine qua non pentru aplanarea/atenuarea acestor vulnerabilităţi.
“Construcţia bugetară pentru anul 2026 are în vedere un deficit bugetar cash de 6,25% din PIB, reprezentând o diminuare cu 1,4 pp din PIB faţă de nivelul înregistrat în anul 2025. Această diminuare are loc în planificarea bugetară prin majorarea veniturilor totale cu 1,3 pp din PIB, în timp ce pentru cheltuielile totale este planificată o diminuare marginală cu 0,1 pp din PIB. Eliminând impactul agregatelor de fonduri europene, celelalte categorii de venituri sunt planificate să se majoreze cu 0,46 pp din PIB, iar restul categoriilor de cheltuieli se diminuează cu 1,44 pp din PIB. Astfel, corecţia bugetară din anul 2026 este planificată a se realiza preponderent pe partea de cheltuieli. Analiza prognozei MF cu privire la veniturile bugetare din anul 2026, având în vedere proiecţia CNSP privind evoluţiile macroeconomice şi măsurile de politică fiscală adoptate, inclusiv efectele macroeconomice contracţioniste ale măsurilor de consolidare, pare să indice o valoare realizabilă, dar învăluită de incertitudini şi riscuri, a ţintei agregate de venituri”, se spune în opinia instituţiei.
CF consideră că există premise pentru încadrarea în plafoanele stabilite pentru cheltuielile bugetului general consolidat, însă bugetul este construit în ipoteza unui control strict al acestora, experienţa anilor anteriori demonstrând cât de dificil este un asemenea demers. În funcţie de evoluţiile din mediul economic naţional şi internaţional, există riscuri privind încadrarea în nivelurile proiectate, mai ales la nivelul cheltuielilor cu dobânzile, cu bunuri şi servicii şi cu asistenţa socială.
De asemenea, instituţia atrage atenţia că există incertitudini privind realizarea deplină a proiectelor din PNRR. Incapacitatea de a absorbi integral aceste sume nu doar că ar priva economia de un motor de creştere, dar poate conduce la o creştere neprevăzută a deficitului bugetar, punând în pericol traiectoria de consolidare fiscală.
“Pe baza unei abordări prudente a prognozării veniturilor şi cheltuielilor, CF apreciază construcţia bugetară pentru anul 2026 compatibilă cu un deficit cash situat în preajma valorii de 6,25% din PIB. Această evaluare a CF nu are în vedere atât posibile efecte severe ale războiului din Orientul Mijlociu, cât şi eventuale măsuri corelate cu acestea. Plauzibilitatea proiecţiei veniturilor şi cheltuielilor bugetare este strâns legată de evoluţia cadrului macroeconomic, amplificarea tensiunilor globale ridicând riscuri suplimentare. O prelungire a conflictului din Orientul Mijlociu ar putea determina un impact negativ asupra creşterii economice şi bazelor de impozitare, precum şi o creştere a aversiunii la risc pe pieţele financiare internaţionale. Analiza cadrului fiscal-bugetar pentru perioada 2027-2029 arată că, faţă de anul 2026, reducerea deficitului bugetar pe termen mediu este planificată să se realizeze preponderent pe latura cheltuielilor bugetare, veniturile fiscale fiind proiectate să se majoreze cu doar 0,5 pp din PIB, iar contribuţiile de asigurări sociale să se diminueze cu 0,1 pp din PIB”, conform sursei citate.
În ceea ce priveşte ajustarea la nivelul cheltuielilor, CF a semnalat riscuri privind traiectoriile prognozate pentru cheltuielile de personal, cu asistenţa socială, cu dobânzile, precum şi privind necesitatea de a reflecta cheltuielile militare în creştere care este posibil să nu permită o ajustare importantă la nivelul cheltuielilor de investiţii.
În absenţa unei susţineri a procesului de consolidare şi pe latura veniturilor, ajustarea deficitului bugetar pe termen mediu, bazată preponderent pe reducerea cheltuielilor, ridică semne de întrebare. În aceste condiţii, balanţa riscurilor pare orientată către posibilitatea înregistrării unor deficite mai mari decât cele estimate în cadrul fiscal-bugetar pentru perioada 2027-2029. O ameliorare considerabilă a colectării veniturilor fiscale ar ajuta mult atingerea ţintelor de deficit bugetar în anii ce vin.
Potrivit opiniei CF, creşterea veniturilor bugetare este obligatorie pentru a asigura respectarea traiectoriei de consolidare şi ieşirea din procedura de deficit excesiv până în anul 2030.
“Deşi deficitul bugetar s-a diminuat în 2025 şi este proiectat să se ajusteze către 6,25% din PIB în acest an, continuarea procesului de consolidare bugetară este obligatorie. În ipoteza în care corecţia deficitului nu ar continua în anii următori (scenariul no-policy change), datoria publică ar evolua pe o pantă ascendentă ridicată, ajungând la circa 80% din PIB până în 2034. O asemenea evoluţie nu este sustenabilă, iar pieţele ar penaliza-o”, susţine Consiliul Fiscal.
În schimb, în scenariul continuării consolidării bugetare şi după anul 2026, conform traiectoriei cheltuielilor primare nete recomandate de CE, datoria publică ar atinge un maxim de 63% în perioada 2027-2028. Ulterior, din 2029, datoria ar avea o evoluţie descendentă, coborând sub 60% din PIB în 2030. Există un decalaj temporal între ajustarea deficitului şi stabilizarea traiectoriei datoriei, potrivit CF.
Un risc structural cu impact direct asupra perioadei de consolidare este reprezentat de dinamica cheltuielilor cu asistenţa socială. Atenuarea acestui risc impune măsuri structurale vizând creşterea participării persoanelor apte de muncă pe piaţa muncii, ajustarea graduală a vârstei de pensionare în asociere cu evoluţia speranţei de viaţă şi eliminarea excepţiilor de la vârsta standard de pensionare.
Analiza de stres a sustenabilităţii datoriei publice indică vulnerabilitatea ridicată a acesteia la şocuri adverse, întărind necesitatea continuării consolidării fiscale pentru asigurarea stabilităţii macroeconomice şi importanţa constituirii unui spaţiu fiscal care să permită absorbţia şocurilor viitoare.
CF precizează că absorbţia fondurilor europene, resursă financiară esenţială pentru dezvoltarea sustenabilă a economiei şi menţinerea echilibrelor fiscal-bugetare şi financiar-valutare, s-a confruntat cu dificultăţi majore şi întârzieri semnificative. În privinţa fondurilor europene aferente CFM 2021-2027, la finele lunii noiembrie 2025, rata de absorbţie efectivă era de 15,2% (Programe Naţionale), respectiv de 13,4% (total Programe Naţionale şi Regionale).
Nivelul scăzut al realizărilor pe o perioadă de aproape cinci ani în raport cu termenul de finalizare a tuturor jaloanelor şi ţintelor aferente PNRR, respectiv august 2026, face extrem de dificilă recuperarea întârzierilor în doar 6 luni, ceea ce implică riscul pierderii unor sume semnificative de bani europeni şi nerealizarea unor importante reforme şi proiecte de investiţii, arată sursa citată.
“Fondurile europene vor reprezenta în continuare un element esenţial pentru procesul investiţional intern. Este vital să reuşim consolidarea bugetară şi să trecem către un model de creştere care să urmărească sectoare cu valoare adăugată mai mare, reducerea dezechilibrelor externe”, menţionează CF.
Importanţa analizelor de cheltuieli publice este susţinută de regula de ancorare a cheltuielilor primare nete din noul cadru de guvernanţă.
Până la finele anului 2025, Guvernul României, prin Ministerul Finanţelor şi câteva dintre ministerele de resort, a realizat analize ale cheltuielilor publice în următoarele domenii: educaţie, sănătate, mediu şi transporturi (în lucru) şi a aprobat, prin memorandum, Strategia analizei cheltuielilor publice pentru perioada 2024-2030.
Evaluarea ex-post a analizei cheltuielilor publice pentru educaţie, sănătate şi mediu de către Consiliul Fiscal a evidenţiat faptul că aceste analize au fost realizate într-un cadru procedural formalizat, prin implicarea unor grupuri de lucru interinstituţionale, cu tendinţe de aliniere cu bunele practici internaţionale privind analizele de tip spending review.
Referitor la evaluarea ex-post a analizei cheltuielilor publice în domeniul transporturilor, CF a luat act de faptul că Raportul de analiză a cheltuielilor în domeniul transporturilor nu este disponibil în spaţiul public.
| Știri BVB