Update articol:

Coreea de Sud: Procurorii cer pedeapsa capitală pentru ex-preşedintele Yoon după lovitura sa de forţă din 2024

Coreea de Sud: Procurorii cer pedeapsa capitală pentru ex-preşedintele Yoon după lovitura sa de forţă din 2024
 - poza 1 Yoon Suk-Yeol

Parchetul sud-coreean a cerut marţi pedeapsa cu moartea împotriva fostului preşedinte Yoon Suk Yeol pentru tentativa de a instaura legea marţială în decembrie 2024, transmite AFP, potrivit Agerpres.

Procurorii îl acuză pe Yoon (65 de ani) de ‘insurecţie’ motivată de o ‘sete de putere vizând instaurarea unei dictaturi’ şi de faptul că nu manifestă ‘nicio remuşcare’ pentru fapte care au ameninţat ‘ordinea constituţională şi democraţia’.

‘Nicio circumstanţă atenuantă nu poate fi reţinută în momentul pronunţării pedepsei şi se impune o sancţiune severă’, au concluzionat procurorii, care au cerut pedeapsa capitală, aflată încă în vigoare în Coreea de Sud, chiar dacă din 1997 nu a mai avut loc nicio execuţie.

Marţi dimineaţă a început audierea finală în procesul principal al lui Yoon Suk Yeol, în care acesta putea face ultima declaraţie. Verdictul este aşteptat luna viitoare.

În noaptea de 3 spre 4 decembrie 2024, Yoon Suk Yeol a încercat să impună legea marţială, trimiţând armata să blocheze parlamentul, dominat de opoziţie. Un număr suficient de deputaţi au reuşit, însă, să se întrunească pentru a vota anularea decretului şi a face să eşueze această lovitură de forţă care a uluit ţara.

Yoon Suk Yeol, de profesie procuror, este judecat din februarie 2025 la Seul în acelaşi timp cu alte şapte persoane, printre care fostul său ministru al apărării şi fostul şef al poliţiei.

El a devenit în ianuarie 2025 primul preşedinte sud-coreean în funcţie arestat şi plasat în detenţie, iar în aprilie 2025 a fost destituit de Curtea Constituţională, după luni de manifestaţii masive şi haos politic.

Yoon Suk Yeol a justificat legea marţială, o măsură fără precedent în Coreea de Sud de la dictaturile militare din anii 1980, prin aceea că parlamentul controlat de opoziţie bloca bugetul.

În discursul său televizat, el a spus că acţiona pentru a proteja ţara de ‘forţe comuniste nord-coreene’ şi pentru a ‘elimina elementele ostile statului’.

Eliberat în martie din cauza unui viciu de procedură, Yoon a fost din nou închis în iulie, pe fondul temerilor că ar putea distruge probe.

Dacă va fi găsit vinovat, Yoon va deveni al treilea fost preşedinte al Coreei de Sud condamnat pentru ‘insurecţie’, după Chun Doo-hwan şi Roh Tae-woo. Chun şi Roh au fost condamnaţi la pedepse grele cu închisoarea, dar au fost graţiaţi rapid.

Yoon este inculpat şi în alte procese pentru infracţiuni de gravitate mai mică legate de lovitura sa de forţă eşuată.

Într-unul din ele, parchetul a cerut zece ani de închisoare pentru obstrucţionarea justiţiei, în special pentru opunerea de rezistenţă la arestare. Verdictul este aşteptat vineri.

Separat, ex-preşedintele este acuzat de parchet că a provocat Coreea de Nord ordonând trimiterea de drone deasupra Phenianului în speranţa de a declanşa o reacţie a ţării vecine care ar fi justificat impunerea legii marţiale.