Indicele de Referinţă pentru Creditele Consumatorilor (IRCC) a urcat la 6,06% de la 1 octombrie, cel mai ridicat nivel de la introducerea sa în 2019, această creştere afectând direct capacitatea de împrumut a românilor şi limitând accesul la finanţare chiar şi persoanelor cu venituri stabile, relevă o analiză de specialitate, dată joi publicităţii, potrivit Agerpres.
Astfel, pentru un credit ipotecar de 500.000 lei, venitul minim necesar a crescut cu aproape 450 de lei faţă de trimestrul anterior, doar pentru a menţine acelaşi grad de îndatorare. Întrucât băncile păstrează aceleaşi limite maxime de îndatorare, 40%, 45% sau 55%, în funcţie de tipul creditului, majorarea IRCC determină automat rate lunare mai mari şi o sumă mai mică ce poate fi împrumutată.
“Într-un context economic dominat de inflaţie, creşteri de preţuri şi scădere a puterii de cumpărare, tot mai mulţi clienţi constată că, deşi venitul lor nu s-a modificat, eligibilitatea pentru creditare s-a diminuat semnificativ. Astfel, analiza financiară atentă şi actualizată devine o etapă esenţială pentru orice decizie de creditare: compararea ofertelor bancare, recalcularea capacităţii de plată şi ajustarea planurilor de finanţare pot face diferenţa între o alegere sigură şi una riscantă”, arată analiza.
Conform datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS), câştigul salarial mediu net în luna august 2025 a fost de 5.387 lei, în scădere cu 130 lei (-2,4%) faţă de luna iulie. La un astfel de venit, o persoană fără alte împrumuturi bancare poate accesa un credit ipotecar de maximum 325.000 lei, pe o perioadă de 360 de luni.
“Pentru românii care câştigă salariul minim pe economie, 4.050 lei brut, respectiv 2.574 lei net, opţiunile de creditare sunt semnificativ limitate. În aceste condiţii, suma maximă împrumutată, tot pentru un credit ipotecar, tot pe 360 de luni, este 150.000 lei, dacă persoana nu are alte datorii active”, spune Valentin Anghel, fondator şi director general al AVBS Broker de Credite.
Creşterea IRCC are un impact direct nu doar asupra celor care contractează un credit nou, ci şi asupra românilor care au deja împrumuturi în derulare, ale căror rate vor fi recalculate trimestrial.
În acest context, specialiştii recomandă o abordare prudentă şi informată înainte de a lua o decizie financiară importantă.
“Creşterea IRCC este un semnal clar că piaţa creditelor traversează o perioadă în care planificarea financiară devine mai importantă ca oricând. Românii trebuie să îşi verifice periodic eligibilitatea şi să compare ofertele disponibile, pentru a evita riscul de supraîndatorare. Printr-o analiză profesionistă şi asistenţă financiară personalizată, fiecare client poate descoperi soluţii potrivite profilului său, fie că vorbim despre refinanţare, restructurare sau renegocierea condiţiilor de credit. Astfel, credem că o decizie financiară bine fundamentată începe cu accesul la informaţie corectă şi la expertiză de specialitate, iar rolul brokerilor de credite este astăzi mai important ca oricând”, a adăugat Anghel.
Datele INS arată că venitul total mediu lunar pe gospodărie a fost în trimestrul II 2025 de 9.502 lei, echivalentul a 3.824 lei/persoană. Veniturile salariale au rămas principala sursă, reprezentând 69,1% din total, iar veniturile din prestaţii sociale (sumele de bani sau ajutoarele primite de o persoană de la stat) au scăzut la 19,4%, faţă de trimestrul I când erau 20,5% din total.
Totodată, discrepanţele urban-rural se adâncesc: gospodăriile din mediul urban au avut un venit mediu lunar de 11.091 lei, cu 40% mai mare decât în mediul rural. Raportat la persoană, diferenţa este şi mai vizibilă, 4.572 lei în mediul urban, faţă de aproximativ 3.000 lei în mediul rural.