Numărul societăților care au apelat la măsurile de prevenție a insolvenței – acorduri de restructurare și concordate preventive – este nesemnificativ raportat la societățile care au optat pentru deschiderea procedurii de insolvență, a spus Cristi TUDOR, Partener Mușat și Asociații, la Dezbaterea RESTRUCTURAREA – MĂSURĂ DE PREVENIRE A INSOLVENȚEI, organizata de Financial Intelligence.
„Mediul antreprenorial, în special segmentul IMM-urilor care dau mai mult de 50% din PIB-ul țării, conștientizează prea târziu dificultățile financiare în care se află, astfel încât să poată apela la aceste măsuri puse la dispoziție de legiuitor”, a spus el: „Din punctul meu de vedere, sunt trei motive principale: fie antreprenorii se identifică atât de bine cu afacerea lor, încât asimilează eșecul sub forma deschiderii procedurii de insolvență ca pe o moarte prematură și personală, fie nu au capacitatea profesională și nici specialiști pentru a determina starea de dificultate a societății lor, fie nu au cunoștință ce presupune și ce specific are fiecare dintre aceste două proceduri.”
El a menționat câteva avantaje pe care le pot oferi cele două proceduri: „În primul rând, pornim de la premisa general valabilă că societatea trebuie să identifice o stare de dificultate și, în același timp, trebuie să îndeplinească condiția de a-și putea onora obligațiile, pe măsură cele ele devin scadente.
Acordul de restructurare este un remediu pentru o potențială situație de dificultate, el se adresează mai mult profesioniștilor, care sunt pregătiți sau au consultanți și care pot identifica din timp orice sincopă care ar putea apărea în procesul lor operațional și care ar putea genera în timp efecte nefaste pentru afacere. Procedura se poate deschide numai de către debitor, este o procedură care vizează negocierea cu creditorii, se bazează pe o bună relație cu o aceștia, presupune agrearea unui calendar în care se vor achita creanțele.
Rolul nostru, al practicienilor, implică și monitorizarea acestei proceduri pe o perioadă de trei ani.
(…) Acordul de restructurare este caracterizat de un grad mare de confidențialitate, fiind negociat cu creditorii. Instanța are un rol mai puțin activ și verifică cererea de aprobare a acordului, raportat la criterii de legalitate.
Spre deosebire de acordul de restructurare care se adresează unui management profesionist, concordatul preventiv vine în întâmpinarea acelor companii care înregistrează un grad mai ridicat de dificultate, care, de cele mai multe ori, este dublat de executări silite, iminente ori deja demarate. Atunci, legiuitorul a prevăzut un remediu pentru accesarea acestei măsuri de prevenție, prin suspendarea executărilor silite pentru patru luni inițial, odată cu deschiderea procedurii, și care ulterior pot fi prelungite până la perioada maximă permisă de lege de 12 luni.
Un alt aspect important pus la dispoziție de concordat este faptul că se asigură o transparență a procedurii atât către creditorii afectați, cât și către cei neafectați, hotărârea de omologare a planului de restructurare fiind comunicată către toți creditorii, indiferent de tipologia lor. Acest lucru permite să se formuleze apel împotriva acesteia din orice motiv, inclusiv dacă o creanță este înscrisă în lista creanțelor și ea este inexistentă sau fictivă. Pe de altă parte, concordatul permite, de asemenea, un tratament echitabil și corect care a fost preluat din reglementarea reorganizării.”
Domnia sa observă că antreprenorii au dezvoltat o reticență, o rezistență naturală la schimbare, la nou și implicit la aceste remedii.
„Noi, în calitate de profesioniști, trebuie să încurajăm acest demers și să transmitem un mesaj comun, coerent, argumentat, care să vină în sprijinul deschiderii cât mai mare către debitori și inclusiv către creditori de a susține aceste măsuri de restructurare în prezent.
Oare ce putem face noi astăzi pentru viitorii antreprenori, astfel încât în momentul în care ei întâlnesc situații care le-ar permite să uziteze de aceste proceduri, să fie înarmați și cu toate informațiile și cunoștințele necesare cu privire la prevenirea insolvenței? Eu cred că e un deziderat pe care îl putem atinge printr-o educație financiară solidă, sănătoasă și care ar trebui să înceapă cât mai devreme. Atât instituțiile publice, cele de învățământ, dar și noi toți ne putem pregăti copiii, viitorii antreprenori, nu numai pentru a atinge succesul, ci și pentru a identifica, a trata și a depăși orice fel de obstacole pe acest drum.”
| Știri BVB