Blocarea conductei Druzhba (Prieteniei) din Ucraina, în luna ianuarie, a dus la un conflict în Europa Centrală, între grupul petrolier ungar MOL și operatorul croat de conducte JANAF, care a pornit inițial de la tarifele de transport și accesul la infrastructură, dar a evoluat rapid într-o confruntare cu implicații economice și geopolitice mult mai largi. În centrul controversei se află transportul petrolului către rafinăriile din Ungaria și Slovacia, în contextul opririi fluxului prin conducta Druzhba, una dintre principalele rute de export pentru petrolul rusesc către Europa.
Pentru Ungaria, problema este securitatea energetică și menținerea costurilor reduse ale petrolului. Pentru Croația, disputa reprezintă o oportunitate de consolidare a rolului său ca hub energetic regional. Pentru Ucraina, controlul asupra infrastructurii de tranzit rămâne un instrument important în relația cu statele europene.
Conflictul dintre MOL și JANAF ilustrează modul în care infrastructura energetică a devenit un instrument de presiune politică în Europa. În timp ce compania ungară acuză tarife „excesive” și abuz de poziție dominantă, partea croată susține că MOL încearcă, de fapt, să își protejeze profitul obținut din petrol rusesc cumpărat la preț redus. Conflictul a ajuns deja la nivel european: MOL și subsidiara sa slovacă Slovnaft au sesizat Direcția Generală Concurență a Comisiei Europene, acuzând operatorul croat de comportament monopolist.
- La finalul lui februarie, MOL a reacționat: „JANAF încalcă legea și provoacă prejudicii dacă nu permite tranzitul țițeiului rusesc nesancționat”
Tensiunile dintre cele două companii au început după întreruperea livrărilor de petrol rusesc către Ungaria și Slovacia prin conducta Druzhba, o rută strategică pentru aprovizionarea rafinăriilor MOL. La finalul lunii februarie, MOL a cerut public operatorului croat să confirme că va permite tranzitul petrolului rusesc transportat pe cale maritimă și care nu face obiectul sancțiunilor occidentale.
„Conform sancțiunilor Uniunii Europene și ale Statelor Unite, operatorul croat al conductei este obligat să permită tranzitul acestor transporturi”, a transmis MOL într-un comunicat din 26 februarie, avertizând că ar putea sesiza Comisia Europeană și ar putea cere despăgubiri dacă accesul la infrastructură este blocat.
Compania ungară susține că regulamentele UE permit importul de petrol rusesc pe mare în statele membre fără ieșire la mare atunci când livrările prin conducte sunt întrerupte din motive independente de voința lor.
Potrivit MOL, achiziția planificată de MOL de țiței rusesc transportat pe cale maritimă este pe deplin conformă cu regimurile de sancțiuni ale SUA. Regimul de sancțiuni al OFAC este disponibil public, la fel ca și lista companiilor autorizate să transporte bunuri. Companiile contractate de MOL pentru transportul și furnizarea țițeiului rusesc nu figurează pe nicio listă de restricții a SUA, inclusiv pe lista OFAC.
“Potrivit sancțiunilor relevante ale UE și SUA, JANAF nu are altă opțiune decât să permită tranzitul transporturilor de țiței rusesc care sosesc pe mare. În consecință, MOL solicită de urgență ca JANAF să confirme că va accepta transporturile de țiței de origine rusă, importate legal pe cale maritimă în conformitate cu normele UE și SUA privind sancțiunile”, potrivit companiei ungare, adăugând: “JANAF deține în prezent o poziție dominantă pe rutele de transport al țițeiului către rafinăriile MOL. Refuzul de a furniza serviciile de transport necesare poate constitui, prin urmare, un abuz de poziție dominantă în temeiul dreptului concurenței al UE”. MOL precizează, de asemenea, că JANAF va purta răspunderea juridică și financiară pentru orice prejudiciu financiar rezultat din întârzierea transmiterii confirmării. MOL își rezervă dreptul de a formula o acțiune în despăgubiri împotriva JANAF.
- Replica JANAF, 27 februarie: JANAF și Croația asigură aprovizionarea în conformitate cu reglementările, aplicând în mod consecvent sancțiunile Uniunii Europene și ale Statelor Unite”
JANAF și Croația au anunţat că asigură aprovizionarea în conformitate cu reglementările, aplicând în mod consecvent sancțiunile Uniunii Europene și ale Statelor Unite.
JANAF a transmis: “În ceea ce privește ultimatumurile transmise către JANAF, considerăm important să subliniem că discuțiile dintre parteneri și aliați se poartă într-un mod politicos, cu argumente și pe bază de fapte. JANAF operează în mod responsabil și pe deplin în conformitate cu regimurile de sancțiuni aplicabile ale Uniunii Europene și ale Statelor Unite.
Securitatea aprovizionării Ungariei și Slovaciei nu este pusă în pericol. Ruta prin JANAF există, este deja utilizată și dispune de capacitate suficientă pentru a acoperi necesarul lor de petrol. Acest lucru este confirmat chiar de Ungaria, care solicită acum transport integral prin JANAF, deși până de curând susținea nefondat că o astfel de capacitate nu există.
Săptămâna trecută și în această săptămână, cantități semnificative de petrol care nu fac obiectul restricțiilor de sancțiuni au fost deja transportate pentru MOL din Ungaria, iar până la începutul lunii aprilie urmează să sosească încă șapte petroliere pentru același utilizator al sistemului de conducte petroliere JANAF.
Infrastructura energetică a Croației este pregătită, fiabilă și disponibilă pentru aprovizionări conforme cu normele UE și OFAC. Acest lucru este confirmat de exemplul aprovizionării NIS din Republica Serbia, unde partenerii îndeplinesc împreună criterii stricte de sancțiuni pentru a asigura prelungirile necesare și continuitatea aprovizionării în cadrul normelor aplicabile. În acest context, ne așteptăm ca deciziile privind achiziția și transportul către Ungaria și Slovacia să fie luate pe baza legalității și a respectării sancțiunilor, nu sub presiune sau ultimatumuri. Dacă există solicitări legate de petrol de origine rusă sau de entități asociate cu Rusia, acestea pot fi analizate doar în cadrul strict al criteriilor de sancțiuni ale UE și OFAC, cu diligență juridică deplină, responsabilitate clară și transparență maximă.
În concluzie, Croația nu refuză aprovizionarea și nu politizează energia. Croația și JANAF asigură aprovizionarea în conformitate cu reglementările, aplicând în mod consecvent sancțiunile UE și SUA.”
- Compania ungară MOL acuză operatorul croat JANAF că percepe tarife de tranzit „exorbitante” și că profită de poziția dominantă pe ruta alternativă de transport a petrolului
Ulterior, compania ungară MOL a acuzat operatorul croat JANAF că percepe tarife de tranzit „exorbitante” și că profită de poziția dominantă pe ruta alternativă de transport a petrolului. Grupul ungar a susținut că taxele percepute de compania croată sunt cu peste 50% mai mari decât cele practicate pe alte conducte din Europa și de aproape patru ori mai mari decât unele rute comparabile.
Sub motto-ul „coming clean”, MOL a publicat cifre detaliate pentru a susține ceea ce consideră a fi o politică de prețuri nejustificată din partea JANAF. Potrivit acestor date, compania croată percepe de peste trei ori mai mult pentru transportul țițeiului din portul Omišalj până la granița cu Ungaria decât se percepe pentru servicii comparabile pe conducta TAL pipeline (Trieste–Viena), potrivit Hungary Today.
MOL a atras atenția și asupra unui dezavantaj structural al rutei croate. În timp ce petrolul rusesc ajunge în regiune direct prin conducta Druzhba (livrare terestră), fără costuri logistice suplimentare, petrolul livrat prin Croația trebuie mai întâi transportat cu petroliere din țări precum Libia, Arabia Saudită sau Norvegia. Acest lucru generează deja costuri suplimentare de 20–25 USD pe tonă. În opinia MOL, tarifele de tranzit „exorbitante” ale JANAF fac această rută și mai puțin rentabilă.
Pentru a-și susține poziția, MOL a prezentat un tabel comparativ care standardizează costurile de transport pe tonă pentru o distanță de 100 de kilometri:
- JANAF (Croația – granița cu Ungaria): 5,3 USD
- Ukrtransnafta (granița cu Belarus, prin Ucraina – granița cu Ungaria): 3,4 USD
- TAL pipeline / AWP (Trieste – Viena): 1,4 USD
- Baku–Tbilisi–Ceyhan pipeline (BTC): 1,2 USD
- MOL (granița cu Ucraina – Százhalombatta): 1,0 USD
- Reacţia JANAF: Problema reală nu este transportul, ci prețul petrolului – țițeiul rusesc este cu aproximativ 30% mai ieftin, ceea ce generează profituri suplimentare semnificative pentru rafinăriile care îl folosesc
Compania croată JANAF a respins aceste acuzații și a afirmat că modul de calcul folosit de MOL este înșelător. Potrivit JANAF, ceea ce contează este costul total al transportului până la destinație, iar din această perspectivă transportul prin sistemul croat ar fi chiar mai ieftin decât alternativa rusească. Oficialii companiei croate au susținut că problema reală nu este transportul, ci prețul petrolului: țițeiul rusesc este cu aproximativ 30% mai ieftin decât petrolul din alte regiuni, ceea ce generează profituri suplimentare semnificative pentru rafinăriile care îl folosesc.
JANAF a anunţat: “MOL Group își intensifică atacurile la adresa JANAF printr-o serie de apariții publice, încercând să creeze aparența unei justificări pentru propriile importuri de petrol rusesc la preț redus, din care generează aproximativ un miliard de euro profit suplimentar anual. În legătură cu cele mai recente acuzații privind tarifele de tranzit, JANAF dd este obligată să prezinte publicului faptele.
Discuția despre prețul „pe tonă la 100 de kilometri” ratează esența problemei, deoarece traseul JANAF este de 2,3 ori mai scurt decât conducta rusească Druzhba. Cumpărătorul achiziționează tone de petrol livrate la destinație, nu tone pe kilometru de conductă. Singurul criteriu relevant este prețul total de transport pe tonă. Potrivit acestui criteriu, transportul petrolului prin JANAF este de aproximativ trei ori mai ieftin pe tonă decât transportul prin conducta Druzhba. Aceasta este o comparație care are sens din punct de vedere al pieței.
Diferența în prețul total al țițeiului nu provine din transport, ci din faptul că țițeiul rusesc este cu aproximativ 30% mai ieftin decât țițeiul non-rusesc. Transportul prin conductă contribuie doar cu câteva procente la prețul total al petrolului și nu reprezintă un factor decisiv.
Rolul JANAF în asigurarea unor aprovizionări stabile pentru Ungaria și Slovacia a fost confirmat de evenimentele recente, când opt petroliere cu petrol non-rusesc au fost acceptate pentru a menține continuitatea livrărilor. Sistemul este operațional, capacitatea există, iar alternativa funcționează în practică. Prin urmare, este legitim să se pună întrebarea-cheie: este prioritară securitatea și diversificarea aprovizionării pentru Ungaria și Slovacia sau maximizarea profiturilor MOL pe baza petrolului rusesc achiziționat la preț redus? Cifrele sunt clare. Sistemul JANAF funcționează. Securitatea aprovizionării nu este pusă sub semnul întrebării”.
* MOL și Slovnaft au depus o plângere oficială la Direcția Generală de Concurență a Comisiei Europene privind presupusul abuz de poziție de monopol al JANAF
MOL și Slovnaft au anunţat pe 5 martie că au depus o plângere oficială la Direcția Generală de Concurență a Comisiei Europene, susținând că JANAF, compania care operează conducta croată de țiței, abuzează de poziția sa de monopol.
MOL a transmis: “JANAF deține monopolul asupra aprovizionării rafinăriilor din Ungaria și Slovacia pe ruta maritimă, iar în pofida faptului că, în astfel de situații, livrarea de țiței rusesc transportat pe mare către aceste două țări este permisă și respectă pe deplin sancțiunile impuse de Uniunea Europeană și SUA (inclusiv reglementările OFAC), JANAF a amânat acceptarea acesteia, invocând verificări suplimentare de natură legală, deși responsabilitatea și dreptul de a achiziționa țiței revin Grupului MOL.
Acest lucru se întâmplă în ciuda faptului că, potrivit sancțiunilor impuse de Uniunea Europenă, Ungaria și Slovacia pot achiziționa țiței rusesc exceptat de la sancțiuni și pe cale maritimă, în situația în care conducta Drujba nu este operațională. Această interpretare a fost confirmată de autoritățile din Ungaria și Slovacia, iar prevederea este inclusă și în textul sancțiunilor adoptate de Uniunea Europeană.
De la oprirea conductei Drujba, Grupul MOL a solicitat în repetate rânduri companiei JANAF să confirme că va prelua transporturile maritime de țiței de origine rusă importate legal, în acord cu regimul de sancțiuni impus de UE și SUA. Până în prezent, acest lucru nu s-a întâmplat. Comportamentul JANAF este considerat drept un refuz de furnizare și de acces. În loc să acorde acces în condiții echitabile, transparente și nediscriminatorii, JANAF și-a folosit controlul asupra infrastructurii esențiale pentru a restricționa accesul. Acest lucru a amplificat incertitudinea deja ridicată privind aprovizionarea, pe fondul conflictelor militare în desfășurare.
Legislația europeană în domeniul concurenței prevede în mod clar că o companie care deține monopol asupra infrastructurii energetice se află într-o poziție dominantă. Controlul asupra unei astfel de infrastructuri îi permite operatorului să acționeze independent de consumatori și competitori, inclusiv prin majorarea permanentă a prețurilor peste nivelurile competitive sau prin refuzul accesului. În opinia MOL și Slovnaft, comportamentul JANAF se încadrează în această situație, compania abuzând de poziția sa dominantă.
În acest context, MOL solicită Comisiei Europene să pună capăt acestei încălcări printr-o procedură accelerată și să permită accesul MOL și Slovnaft la infrastructura critică. Intervenția Comisiei Europene ar pune capăt, de asemenea, refuzului nejustificat de acces la o infrastructură esențială, care afectează consumatorii și interesul public în mai multe țări din Europa Centrală, deoarece pune în pericol securitatea aprovizionării cu energie într-o regiune deja vulnerabilă din Europa Centrală și de Est.
JANAF va purta răspunderea juridică și financiară pentru orice prejudicii financiare rezultate din întârzierea confirmării, arată comunicatul. MOL își rezervă dreptul de a solicita despăgubiri de la JANAF”.
- Reacţia JANAF: MOL și Slovnaft au propriile interese comerciale, iar depunerea unei plângeri la Comisia Europeană face parte din strategia lor de negociere.
MOL și Slovnaft au propriile interese comerciale, iar depunerea unei plângeri la Comisia Europeană face parte din strategia lor de negociere, a reacţionat compania croată JANAF.
Aceasta a transmis: “JANAF furnizează servicii de transport de țiței tuturor utilizatorilor în condiții egale. Aprovizionarea cu țiței a Slovaciei și Ungariei nu este amenințată, lucru demonstrat chiar de MOL Group prin organizarea sosirii a opt petroliere cu țiței non-rus la terminalul Omišalj în perioada actuală. Din declarațiile Grupului MOL reiese clar că nu este vorba de o problemă de securitate energetică, ci mai degrabă de un efort de menținere a avantajelor comerciale asociate importului de petrol rusesc sancționat. Securitatea energetică a Croației și a Uniunii Europene nu trebuie să fie ostatică intereselor individuale, mai ales când aprovizionarea cu petrol rusesc se face în mod regulat și în cantități suficiente.
MOL și Slovnaft au propriile interese comerciale, iar depunerea unei plângeri la Comisia Europeană face parte din strategia lor de negociere”.
- O luptă pentru viitorul rutelor energetice şi rolul Croației în noul sistem energetic
Dincolo de disputa tarifară, conflictul MOL – JANAF reflectă o transformare mai amplă a pieței energetice europene. După invazia Rusiei în Ucraina, Uniunea Europeană încearcă să reducă dependența de resursele energetice rusești și să diversifice sursele de aprovizionare. În acest context, rutele alternative de transport – inclusiv terminalele maritime și conductele din sudul Europei – devin din ce în ce mai importante.
Pentru Ungaria și Slovacia, însă, tranziția nu este simplă. Rafinăriile din cele două țări sunt adaptate tehnologic pentru petrolul rusesc de tip Urals, iar trecerea la alte tipuri de țiței necesită investiții majore. Această dependență tehnologică explică de ce Budapesta continuă să insiste asupra reluării fluxurilor prin Druzhba și asupra accesului la petrol rusesc transportat pe cale maritimă.
Dacă conducta Druzhba va dispărea, terminalul croat de la Omišalj devine crucial. Astfel, Croația ar deveni una dintre principalele porți de petrol pentru Europa Centrală. Acest lucru explică și poziția fermă a Zagrebului în disputa cu MOL Group.
Sunt posibile trei scenarii de rezolvare a acestui conflict. Primul ar fi un compromis comercial, în care MOL și JANAF renegociază tarifele. Un alt scenariu ar fi intervenția UE, prin care Comisia Europeană ar putea investiga abuzul de monopol şi ar putea impune tarife reglementate. Un alt scenariu ar fi reluarea Druzhba. Dacă Ucraina redeschide conducta, tensiunea scade, iar MOL revine la petrol rusesc.
* Conducta Druzhba şi dependența energetică a Europei Centrale
Conducta Druzhba pipeline („Prietenia”) este una dintre cele mai importante rute de petrol din Europa, construită în perioada sovietică pentru a alimenta Europa Centrală cu petrol rusesc.
Principalele state dependente sunt Ungaria, Slovacia, parțial Cehia. Rafinăriile companiei MOL Group sunt proiectate în mare parte pentru petrol rusesc de tip Ural, mai ieftin și cu caracteristici tehnice specifice. După invazia Rusiei în Ucraina, UE a încercat să reducă dependența de petrolul rusesc, dar Ungaria și Slovacia au primit derogări deoarece nu au acces direct la mare.
Criza conductei Druzhba a escaladat într-un conflict politic major între Ungaria și Ucraina, după ce fluxul de petrol rusesc a fost oprit la sfârșitul lunii ianuarie pe segmentul care traversează teritoriul ucrainean. Guvernul de la Budapesta, condus de Viktor Orbán, acuză Kievul că blochează în mod deliberat reluarea tranzitului, în timp ce autoritățile ucrainene susțin că infrastructura necesită reparații și evaluări tehnice.
Tensiunile s-au amplificat după ce Ucraina a refuzat accesul unei comisii ungare care dorea să inspecteze conducta, iar Budapesta a amenințat că va bloca deciziile Uniunea Europeană privind sprijinul financiar pentru Kiev până la reluarea transporturilor. Premierul ungar a declarat că Ungaria va folosi „instrumente politice și financiare” pentru a forța redeschiderea conductei, în timp ce Kievul a sugerat că reparațiile ar putea dura până la șase săptămâni și a condiționat procesul de sprijin financiar european.
În același timp, mai multe state europene au cerut Ucrainei să permită inspectorilor internaționali să verifice starea conductei, însă autoritățile de la Kiev au refuzat. Ucraina afirmă că infrastructura energetică este un obiectiv strategic în contextul războiului și că accesul extern ar putea expune informații sensibile.
Pe fundalul disputei politice, există și o miză economică și strategică mai amplă. Blocarea conductei ar putea accelera planurile UE de reducere a dependenței de petrolul rusesc, forțând rafinăriile din Ungaria și Slovacia să se adapteze la petrol din alte surse. În același timp, conflictul reflectă și tensiunile politice dintre Viktor Orbán și Volodymir Zelenski, precum și încercările Ucrainei de a-și consolida poziția în viitoarea arhitectură energetică a Europei.
| Știri BVB