Criza de astăzi din Europa şi Orientul Mijlociu ar putea fi punctul de plecare pentru soluționarea vechilor probleme politice despre care unii credeau că vor dispărea de la sine dacă sunt ignorate

Criza de astăzi din Europa şi Orientul Mijlociu ar putea fi punctul de plecare pentru soluționarea vechilor probleme politice despre care unii credeau că vor dispărea de la sine dacă sunt ignorate. Aceasta a fost una din concluziile conferinţei „Rethinking the EU-MENA Cooperation. A Resilient Approach” (Regândirea cooperării dintre Uniunea Europeană și zona Orientului Mijlociu și a Africii de Nord (MENA). O abordare rezilientă). În acest context, România are oportunitatea de a deveni o platformă de discuție optimă pentru interacțiunea Occidentului cu Orientul, ca membru al UE și al NATO.

Organizată în 26 – 27 octombrie 2023, la Phoenicia Grand Hotel, cea de-a Noua Conferință Anuală a Institutului pentru politica și economia Orientului Mijlociu (Middle East Political and Economic Institute – MEPEI) și EuroDefense România, în parteneriat cu Institutul de Studii Politice și Internaționale (IPIS), din Iran, Institutul Internațional de Studii din Orientul Mijlociu și Balcanic (IFIMES), Laboratorul pentru Studierea „Inițiativei Belt and Road”, România, și Ambasada Republicii Islamice Iran la București, a adus în prim-plan problematicile Orientului Mijlociu prin prezentarea unor aspecte de actualitate, sub tematica „Rethinking the EU-MENA Cooperation. A Resilient Approach” (Regândirea cooperării dintre Uniunea Europeană și zona Orientului Mijlociu și a Africii de Nord (MENA). O abordare rezilientă).

Evenimentul a reunit experți în geopolitică, geo-economie, relații internaționale (civile și militare) și diplomație, care și-au exprimat opiniile personale asupra problemelor sensibile care tulbură în prezent comunitatea internațională și, în special, statele și popoarele din Orientul Mijlociu. Vorbitorii au fost prezenți fizic sau au intervenit online, oferind propriile perspective din diferite colțuri ale lumii (Arabia Saudită, China, Egipt, Elveția, Franța, Germania, Italia, Iordania, Iran, Kuweit, Qatar, Liban, Malaezia, Marea Britanie, Pakistan, România, Rusia, Siria, Turcia, sau Ungaria), și mai ales din cele mai critice zone geografice ale Asiei, continentul, a cărui ascensiune în secolul care îi poartă deja numele, determină trecerea la ordinea mondială pluricentrică sau multipolară.

Totodată, audiența numeroasă a fost formată din experți din mediul local privat și public, din domeniul academic, mass-media, diplomatic sau politic și a beneficiat și de prezența unui număr extins de membri ai corpului diplomatic acreditat în România din state precum Iordania, Arabia Saudită, Turkmenistan, Rusia, Belarus, Georgia, Siria, Liban, Algeria, Maroc, Cuba, Armenia, Turcia, Qatar, Malaezia, China, Egipt, Olanda, SUA, Nigeria, Palestina, Pakistan, Marea Britanie sau Kuweit. Așadar, cei 110 participanți au putut interacționa cu experții din regiunile enunțate anterior, fiind expuși direct la opiniile acestora cu privire la tematici de actualitate, care suscită interesul comunității internaționale.

Conferința a avut loc într-un moment critic în politica din MENA. Reaprinderea conflictului israeliano-palestinian la începutul lui octombrie 2023 are potențialul de a perturba întreaga arhitectură de securitate și realitățile globale. Caracteristicile tradiționale ale politicii UE-MENA urmăresc să încurajeze reforma politică și economică în fiecare țară în parte, cu respectarea caracteristicilor sale specifice (Politica Europeană de Vecinătate) și cooperarea regională între statele din regiune și cu UE, prin Uniunea pentru Mediterana. Cu toate acestea, abordarea clasică nu este convingătoare în practică și UE trebuie să facă față creșterii prezenței puterilor globale în MENA. În cadrul discuțiilor generate de conferință, s-au aprofundat cunoștințele despre securitatea extinsă a Orientului Mijlociu și cu privire la provocările și oportunitățile determinate de o modalitate diferită de integrare a dialogului UE-MENA. Având în vedere conflictele din cele două regiuni, se pare că regiunile UE și MENA împărtășesc valori și reguli internaționale comune în practică, în timp ce SUA, Rusia sau China concurează fie pentru menținerea, fie pentru extinderea influenței globale.

În contextul intereselor exogene concurente, diviziunile tradiționale și noile tendințe marchează simultan dezvoltarea regiunii MENA. Așadar, conferința a avut rolul de a analiza potențialul periculos de escaladare într-un conflict regional, în contextul conflictului israeliano-palestinian și al implicațiilor internaționale, concentrându-se în același timp pe cooperarea care ar ajuta la depășirea conflictelor, cum ar fi modul de  soluționare a conflictelor, gestionarea migrației, reziliența economică și investițiile private.

Urmărind elementele de interes din regiunea Orientului Mijlociu (și nu numai), după prezentarea unor aspecte introductive de către reprezentanții organizatorilor, conferința a fost divizată pe mai multe sesiuni, astfel:

• Sesiunea I: Noua arhitectură de securitate din Orientul Mijlociu a abordat modul în care puterile externe modelează viitorul regiunii, în timp ce actorii regionali caută un echilibru mai durabil, inclusiv revizuirea politicilor și strategiilor precedente, cu accent pe aspecte precum arhitectura de securitate din Orientul Mijlociu după războiul din Ucraina, efectele cooperării sporite iraniano-saudite asupra securității regionale, în special asupra securității din Golful Persic, rolul Chinei în Orientul Mijlociu, crearea de noi alianțe, escaladarea regională în contextul conflictului israeliano-palestinian sau viitorul JCPOA (Planul de acțiune cuprinzător comun) privind dosarul nuclear iranian.
• Sesiunea II: Fâșia Gaza – Ultimele evoluții și impact asupra regiunii s-a concentrat pe cele mai recente evoluții în situația critică din Fâșia Gaza. Lupta dintre Israel și Hamas, începută pe 7 octombrie, și explozia de la Spitalul arab al-Ahli din orașul Gaza din 17 octombrie au intensificat, din păcate, tensiunile regionale. Astfel, au fost analizate teme secundare ca arhitectura de securitate din Orientul Mijlociu în acest context specific, impactul asupra relațiilor dintre marile puteri, impactul umanitar, criza forțelor armate israeliene și cea a refugiaților și războiul în epoca inteligenței artificiale.
• Pentru Sesiunea III: Regândirea perspectivei cooperării UE și MENA. Provocări și oportunități, vorbitorii au propus noi căi de cooperare în climatul regional actual, concentrându-se pe componentele energetice și interesul pentru investiții reciproce, urmărind elemente ca diplomația prin căi de tranzit, diplomația energiei, petrolului și gazelor sau investițiile și fondurile mutuale.
• Pentru Sesiunea IV: Proiectul Asia’s Century: Asianizarea în schimbarea Noii Ordini Mondiale, discuțiile au evidențiat rolul din ce în ce mai mare al Asiei pe scena globală, cu accent pe amprenta sa în Orientul Mijlociu, încercând să se înțeleagă specificitățile locale, prin prezentare următoarelor teme: perspectivele cooperării asiatice în Orientul Mijlociu, Summit-ul BRICS, Iranul și eventualii membri ai Organizației de Cooperare de la Shanghai sau tranzacțiile în valute asiatice.
• Sesiunea V: Vocea tinerei generații privind cooperarea UE-MENA a continuat tradiția stabilită în cea de-a opta conferință a think-tank-ului MEPEI din iulie 2022, oferind posibilitatea unei perspective asupra regiunii MENA din prisma tinerei generații, deoarece regiunea MENA abundă în resursă umană tânără și este vital să fie ascultată în dialogul UE-MENA pentru a deschide mai multe căi de colaborare prin subiecte precum cooperarea la nivelul think-tank-urilor, rolul rețelelor sociale și antreprenoriatul pentru tineret.

Astfel, criza de astăzi din Europa, Orientul Mijlociu și din lume, inclusiv criza din Gaza, ar putea fi, de asemenea, punctul de plecare către soluționarea vechilor probleme politice despre care unii credeau că vor dispărea de la sine dacă sunt ignorate. La finalul conferinței, invitat să tragă anumite concluzii și să rezume dezbaterile, un venerabil diplomat iranian și-a încheiat discursul cu cuvintele unui poet persan care a îndemnat oamenii să „trateze prietenii cu dragoste și dușmanii cu toleranță”.

Conform opiniilor vorbitorilor enumerați și ale audienței, prin organizarea acestei conferințe, România are oportunitatea de a deveni o platformă de discuție optimă pentru interacțiunea Occidentului cu Orientul, ca membru al UE și al NATO. În același timp, statul român a fost remarcat ca având o contribuție semnificativă și progresivă în relația cu Orientul Mijlociu, cu potențial major în negociere, având în vedere deschiderea oferită experților din această regiune (aspect aproape inexistent în alte state UE).

Flavius Caba – Maria, Presedinte MEPEI