Cum funcționează deducerea de 400 euro/an pentru angajații care investesc pe bursă; Aceștia pot beneficia de o reducere a impozitului de maxim 40 euro/an

Autor: Mitel Spătaru, Tax Partner la Crowe România

Sumele utilizate pentru achiziția de acţiuni, obligaţiuni şi/sau titluri de participare emise de organisme de plasament colectiv în Exchange Traded Fund (ETF) pot fi deduse în limita a 400 euro/an/persoană, potrivit celui de-al treilea pachet fiscal (OUG 8/2026). Totuși, spre deosebire de celelalte facilități care sunt tot în limita aceluiași plafon, Statul nu a dat firmelor posibilitatea ca valoarea să poată fi suportată de angajator.

Facilitatea fiscală are ca scop încurajarea investițiilor persoanelor fizice pe piața de capital.

Cele două condiții:

1. Investițiile trebuie realizate prin intermediul unor entități autorizate care au calitatea de intermediari, în sensul legii
2. Sumele investite pot fi deduse în limita a 400 euro pe an.

Măsura se aplică atât persoanelor fizice autorizate (PFA), cât și angajaților, în condiții similare.

Pentru PFA, sumele investite în limita plafonului sunt deductibile fiscal, iar deducerea se realizează pe baza documentelor justificative furnizate de intermediar. Documentele trebuie să conțină, printre altele, datele de identificare ale persoanei, data decontării tranzacției, tipul instrumentului achiziționat, valoarea acestuia și confirmarea că emitentul este o entitate autorizată.

În cazul angajaților, deducerea se acordă din venitul salarial al lunii în care s-a realizat decontarea tranzacției, tot pe baza documentelor justificative emise de intermediari. În același timp, angajatorul trebuie să urmărească încadrarea în plafonul anual. Dacă un angajat își schimbă locul de muncă în cursul anului, noul angajator va verifica plafonul pe baza documentelor eliberate de angajatorul anterior, care atestă nivelul deducerilor deja acordate.

EXEMPLU: Să presupunem ca o persoană a investit 100 de euro într-o lună.

Pașii:

1. Angajatul trebuie să se adreseze angajatorului cu documentele justificative
2. Angajatorul va deduce suma respectivă din baza impozabilă aferentă impozitului pe veniturile din salarii

Această sumă nu reprezintă un cost din partea angajatorului, deducerea fiind din impozitul pe venit al salariatului, iar angajatul va primi un salariu net majorat.

ATENȚIE: Angajatul nu câștigă 100 euro, cât a investit, ci beneficiază de o reducere a impozitului, adică primește în sumă netă la salariu fix valoarea impozitului de 10%, în exemplul nostru, fiind vorba despre 10 euro în plus.

Cu alte cuvinte, se mută banii care trebuiau virați de firmă la Stat, în contul impozitului pe venit, către angajatul care a cumpărat instrumentele financiare.

Totodată, deși nu este vorba de un beneficiu suportat de angajator, recomandăm ca angajatorul să introducă această facilitate și în politica de salarizare/regulamentul intern, după caz.

În concluzie, înțelegem că această măsură este menită să stimuleze investițiile personale pe piața de capital și, în același timp, să dezvolte nivelul educației financiare în rândul populației.

Cu toate acestea, nu putem să nu remarcăm faptul că plafonul anual nu este atât de generos, el fiind, de fapt, aliniat cu celelalte facilități similare, respectiv posibilitatea deducerii contribuțiilor la fondurile de pensii facultative și primelor de asigurare voluntară de sănătate/serviciilor medicale furnizate sub formă de abonament. Fiecare dintre acestea fiind deductibilă în limita unui plafon anual de 400 euro/an/persoană.

Alt aspect demn de reținut este faptul că legiuitorul nu a aliniat, însă, și posibilitatea ca parte din sumă, în limita aceluiași plafon, să poată fi suportată direct de către angajator, așa cum se întâmplă în situația suportării contribuțiilor la fondurile de pensii facultative sau primelor de asigurare voluntară de sănătate/serviciilor medicale furnizate sub formă de abonament.

Considerăm că introducerea unei facilități similare și pentru angajatori ar fi fost benefică, atât din punct de vedere al diminuării costului cu muncă, cât și din perspectiva acumulării unor posibile beneficii viitoare la nivelul angajaților, care altfel nu ar fi dorit, sau nu ar avea posibilitatea să  investească din economiile proprii.

Angajatorul ar fi avut un rol social direct în ceea ce privește stimularea educației financiare a propriilor angajați și încurajarea investițiilor pe piața de capital.