- “Pilonul II reprezintă astăzi unul dintre principalii furnizori de capital pe termen lung ai economiei românești”
- “Riscurile sistemice pentru Pilonul II și Pilonul III provin în principal din contextul macroeconomic și geopolitic, tensiuni internaționale, volatilitate financiară, presiuni inflaționiste sau dezechilibrele macroeconomice ale economiei românești”
- “Mă aștept ca diversificarea să continue, atât în cadrul pieței locale, cât și prin deschiderea către noi tipuri de active, pe măsură ce reglementările permit utilizarea unor instrumente mai variate”
Fondurile de pensii private au ajuns la o pondere de peste 11% din PIB, consolidându‑se ca cea mai mare piață financiară non‑bancară supravegheată de ASF, a punctat Dan Armeanu, vicepreședinte al Autorității de Supraveghere Financiară, pentru sectorul de pensii private, în cadrul unui interviu în exclusivitate pentru Financial Intelligence.
Acestea au un rol de investitor‑ancoră pe piața locală de capital, în contextul în care au participat la toate listările majore din ultimii cinci ani. Pe viitor, investițiile fondurilor de pensii în piețe externe s-ar putea extinde.
Dan Armeanu a declarat: “Pe viitor, mă aștept ca diversificarea să continue, atât în cadrul pieței locale, cât și prin deschiderea către noi tipuri de active, pe măsură ce reglementările permit utilizarea unor instrumente mai variate. În paralel, dezvoltarea pieței de capital românești, prin listări noi, creșterea capitalizării companiilor și atragerea mai multor emitenți va crea oportunități suplimentare pentru fondurile de pensii și va reduce presiunea generată de creșterea activelor administrate.”
În opinia sa, riscurile sistemice pentru Pilonul II și Pilonul III nu sunt generate de funcționarea internă a sistemului, ci provin în principal din contextul macroeconomic și geopolitic, tensiuni internaționale, volatilitate financiară, presiuni inflaționiste sau dezechilibrele macroeconomice ale economiei românești.
În cadrul interviului, vicepreședintele ASF vorbește despre evoluția fondurilor de pensii, reglementări și rolul ASF în dezvoltarea pieței.
***
Pilonul II de pensii private a avut un randament de 19,2% în 2025, cel mai bun rezultat anual din istoria de aproape 18 ani a sistemului de pensii private. Care considerați că au fost factorii principali pentru această evoluție?
Dan Armeanu: Performanța remarcabilă a Pilonului II în 2025 reflectă atât maturizarea pieței, cât și consolidarea cadrului legislativ și economic în care funcționează fondurile de pensii private.
În primul rând, sistemul de pensii private din România a intrat într-o etapă de maturitate avansată, confirmată de faptul că în prima parte a lunii ianuarie 2026 activele totale au depășit pragul de 215 miliarde de lei, echivalentul a aproximativ 43 de miliarde de euro și peste 11% din PIB. Această evoluție puternic ascendentă arată nu doar încrederea participanților, ci și eficiența strategiilor de investiții pe termen lung, fundamentate pe prudență, diversificare și stabilitate.
Cum vedeți Pilonul II ca sursă de finanțare a economiei?
Dan Armeanu: Pilonul II reprezintă astăzi unul dintre principalii furnizori de capital pe termen lung ai economiei românești, îndeplinind un dublu rol esențial. Pe de o parte, el oferă cetățenilor un mecanism solid de protecție financiară pentru perioada de pensionare. Pe de altă parte, funcționează ca un investitor instituțional major, direcționând economiile populației către piața de capital și către finanțarea statului, contribuind astfel la dezvoltarea sustenabilă a economiei.
Importanța sistemului este reflectată de dimensiunea sa în PIB: activele fondurilor de pensii private au depășit 11% din PIB în 2025, în creștere puternică față de 3% în 2014. Această evoluție evidențiază reziliența sistemului în fața unor contexte dificile, precum inflația persistentă, volatilitatea geopolitică sau criza energetică. Doar în ultimul an, activele au crescut cu peste 33% față de 2024, iar comparativ cu 2023 avansul depășește 64%, ceea ce arată consolidarea sistemului ca sursă de economisire pe termen lung.
Structura portofoliilor este optim adaptată economiei românești, cu 65,37% investite în titluri de stat și 25,02% în acțiuni. Un element esențial este faptul că 93,80% din totalul activelor sunt investite în instrumente financiare emise în România, ceea ce permite fondurilor de pensii să contribuie direct la finanțarea necesarului bugetar al statului, inclusiv pentru proiecte de investiții generatoare de creștere economică sustenabilă.
Prin investițiile realizate atât pe piața primară, cât și pe piața secundară, fondurile de pensii private au devenit principalii investitori instituționali din România. Această poziționare strategică sprijină dezvoltarea pieței de capital, creșterea lichidității, extinderea companiilor românești și consolidarea stabilității financiare la nivel național.
În ansamblu, Pilonul II nu este doar un mecanism de economisire individuală, ci un motor esențial de finanțare a economiei românești, cu beneficii pe termen lung atât pentru participanți, cât și pentru dezvoltarea economică a țării.
Cât de sigure sunt în prezent fondurile de pensii private, în contextul volatilității economice și geopolitice?
Dan Armeanu: Reziliența este cuvântul care definește sistemul de pensii private din România. În ultimii ani, acesta a traversat crize pandemice, conflicte geopolitice și cel mai puternic val inflaționist din ultimele două decenii, însă, în ciuda acestor provocări, sistemul și‑a menținut trendul ascendent.
Astăzi, fondurile de pensii private au ajuns la o pondere de peste 11% din PIB, consolidându‑se ca cea mai mare piață financiară non‑bancară supravegheată de ASF și demonstrând o capacitate remarcabilă de adaptare, stabilitate și continuitate în beneficiul participanților.
Cum vedeți rolul fondurilor de pensii în dezvoltarea pieței de capital românești?
Dan Armeanu: Fondurile de pensii private sunt, în mod obiectiv, principalul investitor instituțional pe termen lung al pieței de capital din România, iar prezența lor constantă conferă stabilitate, profunzime și predictibilitate unei piețe care, altfel, ar fi mult mai vulnerabilă la ciclurile de volatilitate. Prin portofoliile lor consistente în acțiuni, fondurile contribuie direct la capitalizarea companiilor listate, ridică standardele de guvernanță corporativă și sprijină procesul de dezvoltare a pieței primare, inclusiv listările noi, atât ale companiilor private, cât și ale celor de stat.
În acest sens, este important de menționat că fondurile de pensii au participat la toate listările majore din ultimii cinci ani, consolidându-și rolul de investitor‑ancoră al pieței. Printre acestea se numără: Transport Trade Services SA (2021), Aquila Part Prod Com SA (2021), Hidroelectrica SA (2023)- cel mai mare IPO din istoria României, Premier Energy PLC (2024), CRIS‑TIM Family Holding SA (2025).
Totodată, fondurile au investit și în emisiuni de obligațiuni, atât municipale, precum Municipiul București, cât și corporative, emise de BCR, Banca Transilvania SA, CEC Bank SA, Electrica SA, Raiffeisen Bank SA, Romgaz SA și Unicredit Bank SA, susținând în mod constant finanțarea economiei reale și a pieței locale de capital.
În plus, strategiile lor prudente, orientate pe termen lung, estompează episoadele de fluctuații excesive și asigură o cerere stabilă pentru instrumentele financiare locale.
Într-o economie care are nevoie de investiții și de disciplină financiară, fondurile de pensii devin un vector structural al pieței de capital, cu efecte pozitive asupra randamentelor obligațiunilor, asupra lichidității și asupra maturizării întregului ecosistem financiar. Nu în ultimul rând, prin acumularea unor active de ordinul sutelor de miliarde de lei, aceste fonduri influențează direct direcția de dezvoltare a piețelor financiare locale și contribuie la consolidarea României ca piață emergentă solidă.
Care considerați că sunt principalele riscuri și oportunități pentru piața pensiilor private în acest an?
Dan Armeanu: În ceea ce privește riscurile, abordarea trebuie să fie una prudentă și echilibrată. Piața pensiilor private rămâne influențată de evoluțiile macroeconomice globale, de contextul geopolitic tensionat, precum și de persistența unor presiuni inflaționiste la nivel local și internațional. Aceste elemente pot genera volatilitate pe piețele financiare, însă sistemul de pensii private din România a demonstrat în mod repetat că are capacitatea de a gestiona eficient astfel de provocări, datorită structurii sale prudente și orientării pe termen lung.
Pe partea de oportunități, consider că cel mai important progres pentru sistem îl reprezintă instituirea cadrului legal de plată a pensiilor private, adoptat de Parlament în octombrie 2025 și promulgat la 5 ianuarie 2026. Acest cadru completează arhitectura sistemului și oferă pentru prima dată un mecanism clar, predictibil și sigur de transformare a activelor acumulate în venituri la pensie.
OCDE a evaluat acest mecanism drept unul dintre cele mai robuste din regiune, apreciind atât conformitatea cu bunele practici internaționale, cât și respectarea drepturilor fundamentale ale participanților, dreptul de proprietate, garanția sumelor aflate în plată și dreptul de moștenire.
Adoptarea legii de plată reprezintă nu doar o oportunitate internă, ci și un moment de aliniere a României la standardele internaționale, consolidând poziția sistemului nostru ca model de bune practici în regiune. Faptul că România a fost aleasă în Comitetul Executiv al IOPS pentru perioada 2026–2027 confirmă recunoașterea internațională a direcției noastre strategice.
În ansamblu, cred că anul acesta aduce mai multe oportunități decât riscuri, iar evoluția sistemului, atât din perspectiva activelor, cât și a cadrului legislativ și instituțional, ne arată un trend solid, predictibil și orientat către o protecție tot mai bună a participanților.
Care apreciați că este contribuția ASF în dezvoltarea pieței pensiilor private?
Dan Armeanu: Contribuția ASF în dezvoltarea pieței pensiilor private este fundamentală, întrucât instituția asigură cadrul de reglementare, supraveghere și stabilitate pe care se sprijină întregul ecosistem al pensiilor private. Prin definirea unui cadru robust, armonizat cu practici europene și internaționale, ASF garantează funcționarea corectă și echilibrată a sistemului, protejează interesele participanților și oferă predictibilitate administratorilor. Rolul său nu este doar unul de control, ci și unul strategic: prin reglementări coerente, actualizate permanent la evoluțiile demografice și economice, ASF a consolidat un sistem care acum gestionează active de peste 43 de miliarde de euro și care a devenit unul dintre principalii furnizori de capital pentru economia națională. Tot ASF este instituția care a promovat și finalizat cadrul legislativ privind plata pensiilor private, un pas esențial pentru maturizarea sistemului. În plus, prin monitorizarea riguroasă a investițiilor, a structurii portofoliilor și a riscurilor, ASF menține echilibrul dintre protecția participantului și eficiența investițională, permițând fondurilor de pensii să contribuie în mod responsabil la finanțarea economiei și la stabilitatea piețelor financiare. Într-un context marcat de îmbătrânirea populației și presiuni asupra sistemului public, rolul ASF devine esențial pentru asigurarea unui sistem de pensii private sustenabil, credibil, stabil pe termen lung și pe deplin aliniat la standardele internaționale promovate de OCDE.
Cum vedeți evoluția pilonului III până acum și cum poate fi impulsionată pe viitor?
Dan Armeanu: Evoluția Pilonului III a fost una foarte dinamică în ultimii ani, iar interesul românilor pentru economisirea facultativă este în creștere vizibilă. Pilonul III, în mod particular, a avut o evoluție spectaculoasă, înregistrând o creștere de aproximativ 20% într-un singur an. Această tendință confirmă faptul că tot mai mulți români înțeleg importanța diversificării veniturilor la pensie, mai ales în contextul presiunilor demografice asupra sistemului public.
Pe viitor, dezvoltarea Pilonului III poate fi impulsionată prin mai multe direcții. În primul rând, avantajele fiscale și creșterea nivelului de educație financiară precum și informarea corectă a populației cu privire la beneficiile concretizate în timp pot stimula participarea voluntară. În al doilea rând, implicarea angajatorilor în oferirea de pensii facultative ca parte a pachetelor salariale poate accelera dezvoltarea acestui segment, așa cum se întâmplă în economiile avansate.
Nu în ultimul rând, clarificarea cadrului de plată prin legea adoptată în octombrie 2025 și promulgată în ianuarie 2026 consolidează încrederea participanților și oferă o perspectivă predictibilă asupra modului în care economiile acumulate se transformă în venituri la pensie.
În concluzie, Pilonul III se află pe un trend solid de creștere, iar prin măsuri complementare de educație financiară, stimulente fiscale și mecanisme de plată bine definite, acest segment poate deveni un contribuitor și mai important la securitatea financiară a populației pe termen lung.
Analiștii arată că BVB a devenit prea mică pentru investițiile fondurilor de pensii. Cum vedeți evoluția viitoare?
Dan Armeanu: Fondurile de pensii private sunt, în continuare, cei mai mari investitori instituționali ai pieței de capital din România, cu investiții în acțiuni listate la BVB în valoare de 45,45 miliarde lei (aproximativ 9 miliarde de euro) la 31 octombrie 2025. Totodată, fondurile generează, în medie, 21% din lichiditatea lunară a pieței principale a BVB, contribuind decisiv la funcționarea și stabilitatea acesteia. Acest lucru arată nu doar importanța sistemului pentru BVB, ci și limitele naturale ale pieței locale în raport cu ritmul accelerat de acumulare a activelor.
Pe viitor, mă aștept ca diversificarea să continue, atât în cadrul pieței locale, cât și prin deschiderea către noi tipuri de active, pe măsură ce reglementările permit utilizarea unor instrumente mai variate. În paralel, dezvoltarea pieței de capital românești, prin listări noi, creșterea capitalizării companiilor și atragerea mai multor emitenți va crea oportunități suplimentare pentru fondurile de pensii și va reduce presiunea generată de creșterea activelor administrate.
În concluzie, chiar dacă BVB rămâne o piață relativ mică, diversificarea investițiilor și extinderea instrumentelor disponibile permit fondurilor de pensii să își mențină rolul strategic, iar evoluția viitoare depinde atât de dinamica pieței, cât și de noile oportunități investiționale care vor apărea.
Există riscuri sistemice pentru Pilonul II sau III în următorii ani?
Dan Armeanu: Riscurile sistemice pentru Pilonul II și Pilonul III nu sunt generate de funcționarea internă a sistemului, ci provin în principal din contextul macroeconomic și geopolitic, tensiuni internaționale, volatilitate financiară, presiuni inflaționiste sau dezechilibrele macroeconomice ale economiei românești. În același timp însă, fondurile de pensii private au demonstrat o reziliență puternică, reușind să traverseze perioade cu turbulențe globale prin structura lor investițională prudentă, orientarea pe termen lung și supravegherea prudențială strictă. Din această perspectivă, deși mediul extern rămâne volatil, Pilonul II și Pilonul III continuă să fie printre cele mai stabile și bine protejate mecanisme de economisire, fără riscuri sistemice directe, iar capacitatea lor de absorbție a șocurilor s-a confirmat în toate crizele recente.
Cum afectează îmbătrânirea populației viitorul pensiilor private?
Dan Armeanu: Îmbătrânirea populației face ca rolul pensiilor private să devină tot mai important, în condițiile în care sistemul public va putea asigura în viitor o parte din ce în ce mai mică din venitul de dinainte de pensionare. Cel mai recent studiu al CFA România arată că rata de înlocuire a salariului prin pensia publică va scădea puternic, de la aproximativ 43% în prezent la doar 30% în 2042 și 24% în 2070, ceea ce înseamnă că viitoarele generații vor depinde mult mai mult de economisirea privată pentru a-și menține nivelul de trai. În acest context, Pilonul II și Pilonul III capătă o relevanță strategică, oferind o componentă suplimentară și sustenabilă de venit la vârsta pensionării. Tendința deja se vede în comportamentul populației: interesul pentru economisirea individuală crește, iar Pilonul III a înregistrat în 2025 o evoluție spectaculoasă, pe fondul conștientizării presiunilor demografice asupra sistemului public. Pe viitor, pe măsură ce rata de înlocuire din sistemul public va continua să scadă, pensiile private vor deveni un pilon tot mai important pentru menținerea nivelului de trai după retragere și pentru consolidarea siguranței financiare a populației.
Ce sancțiuni a aplicat ASF recent în zona pensiilor private și pentru ce tipuri de abateri?
Dan Armeanu: Sistemul pensiilor private este un sistem bine organizat și strict reglementat. În 2025, măsurile dispuse de ASF în urma acțiunilor de control efectuate au vizat, în principal, aspecte referitoare la activitatea operațională și de conformitate internă fiind utilizată o escaladare graduală a instrumentelor sancționatorii, atenționare, avertisment, amendă contravențională și planuri obligatorii de remediere, cu obiectivul de a corecta rapid neconformități fără a afecta drepturile participanților și buna funcționare a sistemului. Lista completă și actualizată a sancțiunilor pe anul 2025 este disponibilă la: „2025 – Sancțiuni piața de pensii private” și „Sancțiuni” pe www.asfromania.ro.
Ce ar trebui să știe un tânăr de 25 de ani despre pensia sa, chiar acum?
Dan Armeanu: Pentru un tânăr de 25 de ani, cel mai important este să înțeleagă, încă de acum, că pensia privată nu este un depozit bancar, ci un mecanism reglementat de economisire și investiție pe termen lung, construit tocmai pentru a-i proteja puterea de cumpărare în viitor. În Pilonul II, banii sunt investiți diversificat, iar randamentele istorice au depășit inflația pe termen lung. La fel de important este accesul facil la informații: prin aplicația ASF „Află la ce fond de pensii ești!”, își poate verifica instant situația proprie în sistemul Pilonului II, un instrument folosit deja de sute de mii de persoane pentru o informare corectă și rapidă. Tot acum este momentul optim să înceapă și o pensie facultativă (Pilon III), care îi va aduce un venit suplimentar la vârsta pensionării, mai ales într-un context demografic marcat de scăderea natalității și creșterea speranței de viață, ceea ce face ca responsabilitatea individuală față de viitorul financiar să fie mai importantă ca oricând. Decizia luată astăzi, la 25 de ani, cântărește incomparabil mai mult decât una luată târziu, pentru că timpul este cel mai valoros element al acumulării.
| Știri BVB