Dana Daraban, ACUE: Credibilitatea României ca partener pentru investitori și la nivel de politici europene depinde de capacitatea noastră de a traduce discuțiile în fapte  

• La proiectele de lege, votul final din Parlament este “ceva decis”, nu se conturează ca fiind rezultatul unor discuții cu partenerul de dialog social.

Credibilitatea României ca partener pentru investitori și la nivel de politici europene depinde de capacitatea noastră de a traduce discuțiile în fapte, a declarat doamna Daniela Dărăban, director executiv al Federaţiei Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie (ACUE), la Forumul Gazelor, organizat de Financial Intelligence.

Dana Dărăban a spus:  “Știm că există potențialul României în ceea ce priveşte gazele naturale, dar eu mă întreb, ca cetățean și nu ca reprezentant al Federației ACUE, cât de mult putem să vorbim fără să concretizăm. Pe mine mă depășește efectiv acest lucru și încep să devin un pic mai acidă vizavi de previziunile privind gazele naturale.

Bineînțeles că gazul este un combustibil de tranziție, bineînțeles că avem nevoie de el. Dar nu mai vreau să aud de strategii pentru că acelea durează patru ani până se fac și după aceea sunt depășite. Eu vreau un plan de acțiune în care să fie implicate toate ministerele și cumva toate direcţiile să fie coroborate.

Ca cetățean al României este frustrant să avem exact aceleași discuții, pe care le-am avut și în 2011-2012-2013-2014. Când proiectul Neptun Deep a intrat în explorare, statul român știa, încă din 2011, cam ce potențial de gaz se putea estima. În paralel, investitorii au cerut în mod constant pregătirea pieței și bineînțeles oferta statului român pentru dezvoltarea economiei necesare pentru consum. Dar în 2018, potențialii investitori din Marea Neagră erau întrebați ce fac cu gazul. Eu cred că statul român trebuia să știe deja. Pentru că, la gaze, apetitul investitorul este să îl vândă și să-l consume cât mai aproape de punctul de consum”.

Dana Dărăban spune că este momentul să trecem la acțiune și să răspundem cu coerență la întrebări de bază în energie:

• Care este mixul energetic al României 2030-2040-2050?
• Care sunt condițiile necesare pentru mixul energetic dorit?
• Ce investiții trebuie să facem, inclusiv în transport și distribuție, pentru că în momentul de față vorbim de hidrogen, dar după cum știm fonduri pe Fondul de Modernizare nu sunt pentru distribuție.
• Care este viitorul rețelei de gaze?
• Când și cum decidem să facem tranziția către hidrogen?
• Care este consumul energetic al României 2030-2040-2050?
• Este prețul acceptabil la energie, în funcție de mixul energetic? Care este prețul marginal derivat din mixul energetic dorit, plecând de la premisa că prețul marginal va avea un efect important în prețul final al energiei, implicit în energia electrică?
• Cum creștem producția locală de tehnologii necesară decarbonizării?
• Care este evoluția cadrului de reglementare european și cum se poziționează România? Ştim foarte bine că avem în continuare situații de politici sau intenții de politici la nivel european pe care România nu are poziție. Neavând poziție, nu negociază. Iar asta se stabileşte cu industria, ţinând cont de ce spune industria.

Ca răspuns la planul de acţiune al SUA contra inflaţiei – Inflation Reduction Act – , plan care face competiție Europei, Uniunea Europeană a venit la rândul său cu un plan de acțiune – şi aș vrea să văd și eu  câteva acțiuni la nivel local.

Am auzit-o pe doamna deputat Ozmen vorbind de întâlniri cu industria, încurajez  cât mai multe întâlniri de acest fel, dar și în votul final de la Comisie încurajez să se regăsească opiniile industriei, pentru că petrecem foarte mult timp în discuții, dar votul final este “ceva decis”, nu este rezultatul unor discuții cu partenerul de dialog social”.

Referitor la contractul de factoring încheiat între furnizori şi bănci, Dana Dărăban a spus: “Instrumentul de factoring este un instrument practicat de sectorul bancar  pentru alte situații. Băncile își fac independent ofertele și stabilesc detaliile cu fiecare operator economic care are intenția să folosească acest instrument. Spre deosebire de alte forme de finanțare, factoringul implică și o discuție între sectorul bancar și ministerul de resort care trebuie să facă plățile.

Dar și banii respectivi costă. Dacă dumneavoastră, ca cetățeni, vreți să faceți un împrumut, vi se prezintă care sunt costurile. Așa este și la agentul economic, indiferent de situație.

Anul trecut cred că eram singura care strica petrecerea din spațiul public, spunând că nu o să existe fluxul de necesar pe o schemă atât de generoasă, indiferent de ce vedeți în raportările EUROSTAT.  Şi aici ar fi foarte bine ca statul român să clarifice că acele prețuri nu reprezintă prețul plafonat.

S-a insistat că există bani. Acum, ca să fiu foarte onestă, sectorul energetic a pus la dispoziție banii. Dacă noi ne uităm la ce s-a încasat, dacă ar fi fost un circuit în interiorul sectorul energetic – de exemplu ce au plătit actorii din sector, inclusiv producătorii pe taxe, impozite suplimentare, cât a încasat statul român din TVA –  sectorul energetic a asigurat sursa de finanțare. Estimarea pe ce s-a încasat este de 45-46 de miliarde în 2022. Până acum s-au plătit 23 miliarde pe schemele de plafonare.

Eu nu spun că toți banii trebuie să se ducă pe plafon. Sunt convinsă că trebuie să se ducă și pe investiții, dar nu este în regulă să ai astfel de întârzieri, chiar să ai şi o intenție de a legifera întârzierea la plată. Vorbim de predictibilitate, credibilitate, vrem investitori. Dacă cineva își imaginează că, indiferent de sectorul în care investește, investitorul nu se uită pe cadrul general și pe ce se întâmplă în alte sectoare, suntem idealiști. Când se analizează, se analizează de către orice investitor fiecare element.

În momentul de față, ultimele plăți s-au făcut în septembrie, când s-a suplimentat din taxa de solidaritate plătită operatori. Dacă mă uit pe cifre, acum o lună de zile, ministrul Energiei a spus că are în așteptare 1 miliard și ceva. Pe 10-11 noiembrie, ANRE a publicat o actualizare, acolo mai apărea un miliard și ceva la decontare.

Dacă facem o estimare pe un istoric, probabil că la decembrie vom avea spre plată în jur de 3 miliarde. Asta nu înseamnă că este valoarea reală, furnizorul deja pune mult mai mulți bani, dar este ceea ce ANRE a confirmat către Minister. Avem o lege care spune că ANRE trebuie să analizeze în 10 zile de la depunerea dosarului și ministerele trebuie să facă plata în 30 de zile, dar această lege se implementează după cum vedeți și dumneavoastră”.