Folosim cookie-uri pentru a analiza traficul și a îmbunătăți experiența ta.
RefuzSébastien Lecornu, cel care a rămas în cabinete succesive ale Franţei în calitate de ministru…
Mădălin-Cristian Vasilcoiu va exercita în următoarele 6 luni funcția de secretar general adjunct al Ministerului…
Ucraina a confirmat marți că o rachetă rusă Iskander a distrus duminică o parte a…
Premierul polonez Donald Tusk a anunțat marți arestarea unui 'agent din Belarus' și expulzarea unui…
Alexandru Bălan, fost director adjunct al Serviciului de Informații și Securitate din Republica Moldova, acuzat…
Statele Unite au fost informate de Israel înaintea lansării atacului aerian efectuat marţi în capitala…
This website uses cookies.
Read More
NATO estimează că România a cheltuit aproximativ 8,5 miliarde de dolari pe apărare în 2023. Cele mai multe cheltuieli (peste 40%) au fost alocate personalului, fiind urmate de cele pentru achiziționarea de echipamente (35%), inclusiv în cercetarea și dezvoltarea acestora.
România nu este însă singura țară care și-a mărit semnificativ bugetul militar sub impactul riscului geopolitic. Pentru țările baltice și Polonia, amenințarea rusă a fost la fel de greu de ignorat, toate patru depășind ținta de 2%. În cazul Poloniei, ponderea cheltuielilor pentru apărare în PIB a fost chiar dublă decât cea stabilită de NATO.”
Putem spune că „dividendul păcii”, beneficiul economic creat de scăderea cheltuielilor militare, de care ne-am bucurat în ultimele decenii, a dispărut. Cel puțin pentru o vreme, mai arata Popa: ” Nu de mult a dispărut și “dividendul energetic”, dat de energia ieftină din est.
Războaiele costă, în primul rând vieți, dar și bani. În plus, războaiele aduc și inflație. Istoria ne arată că există corelație între războaie și inflație, demonstrată de-a lungul timpului în repetate rânduri. Adăugând problemele structurale, costul înverzirii și creșterea protecționismului, se prefigurează un mediu ce va ridica provocări majore băncilor centrale în lupta cu inflația în următorul deceniu.”