Folosim cookie-uri pentru a analiza traficul și a îmbunătăți experiența ta.
RefuzRezerva Federală a SUA (Fed) a menţinut dobânda de referinţă la un interval cuprins între…
Ionuţ Aurică a fost numit în funcţia de vicepreşedinte al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală,…
Valentin Ionescu (foto stânga), Președintele Institutului de Studii Financiare (ISF) și Ieronim Ștefan (dreapta), coordonatorul…
Serviciul Geofizic al Academiei Ruse de Științe a publicat pe canalul său de Telegram foto…
Robert Cosmin Până a fost numit Director General Adjunct al SAI Muntenia Invest, pentru un…
Emiratele Arabe Unite (EAU) vor începe, cu acordul Israelului, construcţia unei conducte importante ce va…
This website uses cookies.
Read More
NATO estimează că România a cheltuit aproximativ 8,5 miliarde de dolari pe apărare în 2023. Cele mai multe cheltuieli (peste 40%) au fost alocate personalului, fiind urmate de cele pentru achiziționarea de echipamente (35%), inclusiv în cercetarea și dezvoltarea acestora.
România nu este însă singura țară care și-a mărit semnificativ bugetul militar sub impactul riscului geopolitic. Pentru țările baltice și Polonia, amenințarea rusă a fost la fel de greu de ignorat, toate patru depășind ținta de 2%. În cazul Poloniei, ponderea cheltuielilor pentru apărare în PIB a fost chiar dublă decât cea stabilită de NATO.”
Putem spune că „dividendul păcii”, beneficiul economic creat de scăderea cheltuielilor militare, de care ne-am bucurat în ultimele decenii, a dispărut. Cel puțin pentru o vreme, mai arata Popa: ” Nu de mult a dispărut și “dividendul energetic”, dat de energia ieftină din est.
Războaiele costă, în primul rând vieți, dar și bani. În plus, războaiele aduc și inflație. Istoria ne arată că există corelație între războaie și inflație, demonstrată de-a lungul timpului în repetate rânduri. Adăugând problemele structurale, costul înverzirii și creșterea protecționismului, se prefigurează un mediu ce va ridica provocări majore băncilor centrale în lupta cu inflația în următorul deceniu.”