Războiul din Ucraina ne-a demonstrat că pacea nu este garantată. Cu toate acestea, doar o treime din țările membre NATO și-au atins ținta de a aloca cel puțin 2% din PIB pentru cheltuieli militare în 2023, România fiind una dintre ele, a scris Cristian Popa, membru în Consiliul de Administrație BNR.
Potrivit acestuia, România și-a crescut considerabil cheltuielile militare în ultimii 10 ani, de la 1,35% din PIB în 2014 la 2,44% în 2023: “Nu este vorba doar de respectarea angajamentului față de alianță, ci și o reflectare a realității geopolitice tensionate și a nevoii de apărare solidă, într-o lume unde conflictele militare au reapărut.
| Știri BVB
NATO estimează că România a cheltuit aproximativ 8,5 miliarde de dolari pe apărare în 2023. Cele mai multe cheltuieli (peste 40%) au fost alocate personalului, fiind urmate de cele pentru achiziționarea de echipamente (35%), inclusiv în cercetarea și dezvoltarea acestora.
România nu este însă singura țară care și-a mărit semnificativ bugetul militar sub impactul riscului geopolitic. Pentru țările baltice și Polonia, amenințarea rusă a fost la fel de greu de ignorat, toate patru depășind ținta de 2%. În cazul Poloniei, ponderea cheltuielilor pentru apărare în PIB a fost chiar dublă decât cea stabilită de NATO.”
Putem spune că „dividendul păcii”, beneficiul economic creat de scăderea cheltuielilor militare, de care ne-am bucurat în ultimele decenii, a dispărut. Cel puțin pentru o vreme, mai arata Popa: ” Nu de mult a dispărut și “dividendul energetic”, dat de energia ieftină din est.
Războaiele costă, în primul rând vieți, dar și bani. În plus, războaiele aduc și inflație. Istoria ne arată că există corelație între războaie și inflație, demonstrată de-a lungul timpului în repetate rânduri. Adăugând problemele structurale, costul înverzirii și creșterea protecționismului, se prefigurează un mediu ce va ridica provocări majore băncilor centrale în lupta cu inflația în următorul deceniu.”