Dobânda pe termen lung, în scădere la 7,13%

de Dan Pălăngean

Dobânda medie pe termen lung pentru România a scăzut în iulie 2025 până la 7,13% de la 7,37% anterior, potrivit datelor publicate de Banca Centrală Europeană. Țara noastră a rămas pe prima poziție la costurile de împrumut între statele membre dar s-a apropiat de Ungaria, pentru care acest indicator s-a diminuat marginal (de la 7,08% la 7,02%).

La nivel regional, în celelalte două țări cu regim valutar similar, costul împrumuturilor 10Y s-a redus, de asemeni, în Polonia (de la 5,53% la 5,34%) însă a urcat în Cehia de la 4,23% la 4,30%, a patra lună consecutivă de creștere). Aflată pe traiectoria de trecere la moneda unică, față de care a fost stabilit cursul de schimb al leva la 1,95583 pentru un euro, Bulgaria a păstrat în ultimele 16 luni valoarea de 3,93%.

Dobânzile cele mai mici au fost consemnate de Suedia (2,36%, de la 2,31% anterior) și Danemarca (tot creștere ușoară, de la 2,34% la 2,37%), urmate de Germania (2,63%, după 2,52 în luna iunie). Cele mai bune două din cele mai bune trei performanțe s-au consemnat în afara Zonei Euro, ceea ce ar trebui să dea de gândit.

Țările de Jos (2,76%), Irlanda (2,85%), Cipru (2,86%), Luxemburg (2,88%), Austria (2,94%) și Finlanda (2,95%) s-au situat sub pragul de 3%, depășit ușor de Portugalia, Slovenia (ambele cu 3,02%), Croația (3,04%) și Belgia (3,09%). Lituania este un caz special, valoarea de 2,88% fiind stabilită administrativ încă din octombrie 2022, după 0,16% anterior.

De reținut, la nivel european, situația s-a mai ameliorat pentru Italia (ajunsă la 3,50%, de la 3,63% în luna precedentă) și în cazul Franței (3,24%, după 3,26% anterior). Grecia, ieșită la finele anului trecut din zona celor mai mari dobânzi, a ajuns pe locul 9 și a înregistrat un nivel de 3,29%, după minimul de 3,05% consemnat la finele anului trecut.

Una peste alta, valoarea consemnată pentru costul de împrumut pe termen lung s-a încadrat în tendința regională, iar România s-a apropiat de Ungaria în tentativa de revenire pe a doua poziție din UE. Distanțele de recuperat față de plutonul țărilor central-europene cu regim valutar similar s-au redus, deși datoria publică a urcat la 56,6% din PIB în aprilie 2025.

Costul de împrumut al României în iulie 2025 a fost cu doar 1,6% peste cel al Ungariei, o apropiere notabilă față de luna anterioară. Ecartul s-a păstrat la aproximativ 33% față de Polonia (economia cea mai apropiată ca nivel de dezvoltare și structură de cea românească) și s-a mai atenua în raport cu Cehia (de la 74% la 66%).

Din păcate, datele din 3 septembrie 2025 plasau nivelul dobânzilor la care se poate împrumuta România pe zece ani la 7,61%. (tradingeconomics.com). După mijlocul lunii august, acest indicator se stabilizase la valori ușor peste cele de la începutul anului dar a urcat la începutul lui septembrie iar posibilitatea de menținere la un nivel relativ ridicat a dobânzilor pe termen lung se păstrează.