Dobânda pe termen lung pentru România a crescut la 6,32% în august 2023

Dobânda pe termen lung pentru România a crescut din nou în august 2023 până la valoarea medie de 6,32%, potrivit datelor publicate de Banca Centrală Europeană. Avertisment important pentru percepția externă și finanțele publice, acest indicator, cu referința pe termen de 10 ani (10Y) a reversat trendul de scădere pe care intrase la finele primului trimestru din anul curent.

La nivel regional, în țările cu regim valutar simiar, costul împrumuturilor 10Y s-a mărit de asemeni, cu un ecart similar în Polonia (de la 5,54% la 5,59%) și Cehia (de la 4,15% la 4,26%) dar mai pronunțat în Ungaria (de la 7,10% la 7,40%). Aflată în proces de adoptare a monedei unice, de care este legată prin curs fix, Bulgaria a staționat pentru a cincea lună consecutiv la 4,03% (după 4,21% la finele T1, unde urcase brusc, după 2,73% în februarie și, anterior, șapte luni la cota 1,85%).

Dobânzile cele mai scăzute au fost consemnate de Germania (2,55%), urmată de Suedia (2,75%) și Danemarca (2,77%). Din Eurozonă, Țările de Jos (2,92%) și Irlanda (2,96%) au rămas sub pragul de trei procente, depășit ușor de Luxemburg (3,08%) și Franța (3,11%). Lituania este un caz special, valoarea de 2,88% fiind stabilită administrativ în ultimele zece luni, după 0,16% anterior.

De reținut, la nivel european, cvasistabilitatea cotațiilor pentru Grecia (3,88%), care a reușit să iasă după multă vreme din top 7 cele mai mari dobânzi și să se plaseze sub cea mai nouă membră a Eurozonei, Croația (3,93%). Foarte puțin peste Letonia (3,85%), Cipru (3,84%), Slovacia (3,80%) și Malta (3,79%).

Astfel, România s-a menținut pe a doua poziție în topul celor mai scumpe împrumuturi ce pot fi luate de un stat UE iar distanța față de plutonul țărilor central-europene cu regim valutar similar s-a păstrat. Nivelul dobânzilor rămâne problematic, chiar dacă datoria publică a coborât la finele S1 sub pragul de 50% din PIB, pe date operative.

Costul de împrumut al României în august 2023 a ajuns cu aproximativ 17% mai mic față de Ungaria, de la 13% în luna precedentă. Ecartul a crescut marginal față de Polonia (economia cea mai apropiată ca nivel de dezvoltare și structură de cea românească, de la 12% în iulie, până la 13%) și a ajuns la 49% în raport cu Cehia (de la 50% anterior).

Datele din 18 septembrie 2023 plasau nivelul dobânzilor la care se poate împrumuta România pe zece ani la 6,89% (tradingeconomics.com), semnificativ peste media lunii august și pe un trend de creștere îngrijorător. La finele acestui trimestru se așteaptă o valoare de 7,03% iar, la orizontul următoarelor 12 luni, modelul utilizat arată un nivel de 7,44%, estimări peste cele anterioare.

 Dan Pălăngean