Dragoş Preda: Guvernul României a adoptat prin Ordonanță de Urgență cadrul pentru înființarea „Punctului Național de Acces” ca prim pas în implementarea Sistemelor Inteligente de Transport

În data de 7 Ianuarie 2021, Guvernul României a adoptat prin Ordonanță de urgență cadrul instituțional și măsurile necesare pentru înființarea „Punctului Național de Acces”, conform regulamentelor delegate de completare a Directivei a Directivei 2010/40/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 Iulie 2010 privind cadrul pentru implementarea sistemelor inteligente de transport. Demersurile însumate ale lui Ionel Irinel Scrioșteanu si ale lui Dragos C.-L. Preda, Secretari de stat în cadrul Ministerului Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor (MTIC), în calitate de Președinte, respectiv Vicepreședinte ai Consiliului de Coordonare pentru Sisteme Inteligente de Transport, care si-au asumat responsabil atribuțiile, susţin că au scos România dintr-un posibil infrigement, transpunerea directivei fiind rămas restantă încă din 2014.

Ce înseamnă ITS? – Sisteme Inteligente de Transport

În conformitate cu prevederile Art. 2, Alin. (3) din OUG 43/1997 cu modificările și  completările ulterioare “Fac parte din drum: […] sistemele inteligente de transport și instalațiile aferente, […]”.

Având în vedere prevederile Normativului privind proiectarea autostrăzilor extraurbane PD 162-2002 (redactarea 2), sectoarele de autostradă nou construite au în dotare încă din faza de proiectare Sisteme Inteligente de Transport.

„Sistemele inteligente de transport sunt aplicații ale comunicațiilor și tehnologiei informației care asigură atât monitorizarea și managementul rețelei rutiere cât și informarea utilizatorilor. Din revizuirea intermediară a Cărții Albe a Transporturilor [2006] privind politica în domeniul transporturilor, reiese că inovarea va juca un rol primordial în efortul de creștere a sustenabilității transportului rutier (siguranță, eficiență, caracter ecologic și interoperabilitate), în special prin aplicarea tehnologiilor informației și comunicațiilor, și anume a sistemelor inteligente de transport. Mulțumesc pentru întreaga colaborare colegului meu Ionel Scrioșteanu și expertiza adusă la masă de către un alt coleg, Vlad Păunescu”, ne-a  declarat Dragoş Preda.

„Componența Sistemelor de Transport Inteligente este stabilită astfel încât să fie asigurate cerințele Setului minim de servicii ITS pe rețeaua de autostrăzi din România. Acest set minim de servicii a fost stabilit în baza studiului comandat de CNADNR (actualmente CNAIR) în anul 2010 și a fost avizat de în CTE – CNADNR cu nr. 3556 din 16 martie 2010. Setul minim de servicii este corelat cu ITS Deployment Guidelines, ghid ce definește serviciile ITS armonizate la nivel european validat de Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor din România, și de asemenea respectă și îndeplinește cerințele Directivei  2010/40/EU de instituire a cadrului pentru implementarea sistemelor de transport inteligente în domeniul transportului rutier și pentru interfețele cu alte moduri de transport (Directiva ITS), transpusă în legislația națională prin OG 7/2012 și HG 362/2015.  Deși setul minim de servicii a fost stabilit în anul 2010, el este în continuare valabil, iar nivelul calitativ și de interoperabilitate al acestor servicii pe rețeaua rutieră transeuropeană se actualizează continuu” – a declarat Ionel Scriosteanu.

Având în vedere faptul că digitalizarea infrastructurii rutiere fizice reprezintă o prioritate pentru Comisia Europeană, implicit pentru Romania ca Stat Membru și viziunea Comisiei Europene referitoare la digitalizarea transportului rutier prezentată în A European Strategy for Data  – COM(2020) 66 final din 19.02.2020, implementarea Sistemelor de Transport Inteligente pe rețeaua rutieră transeuropeană  include România pe harta Europeană a Statelor Membre ce fac demersuri concrete în acest sens, aceste sisteme fiind principalele elemente de colectare și furnizare a datelor și informațiilor necesare îndeplinirii acțiunilor propuse, potrivit lui Dragoş Preda.

Conform celor doi oficiali, principalele beneficii ce vor fi obținute contribuie la realizarea Directivei ITS ce stabilește următoarele acțiuni prioritare pentru implementarea ITS:

1. a) furnizarea la nivelul UE a unor servicii de informare cu privire la călătoriile multimodale (Regulamentul Delegat 1926/2017 – prioritatea a);
2. b) furnizarea la nivelul UE a unor servicii de informare în timp real cu privire la trafic (Regulamentul Delegat 962/2015 – prioritatea b);
3. c) datele și procedurile pentru furnizarea către utilizatori, în mod gratuit, atunci când este posibil, a unor informații minime universale în materie de trafic, referitoare la siguranța rutieră (Regulamentul Delegat 886/2013 – prioritatea c);
4. d) furnizarea unor servicii de informare / rezervare referitoare la spații de parcare sigure pentru camioane și vehicule comerciale (Regulamentul Delegat 885/2013 – prioritatea e).

Specificațiile tehnice pentru cele 4 acțiuni prioritare menționate mai sus nu sunt definite în Directiva ITS, ci în regulamentele delegate, care impun Statelor Membre să înființeze un Punct Național de Acces (PNA), prin intermediul căruia să fie furnizate aceste servicii. Astfel, PNA este definit ca un punct de acces digital, unde informațiile sunt colectate, procesate și puse la dispoziție pentru utilizare.

În plus, obiectivele principale ce urmează a fi atinse prin implementarea Sistemelor Inteligente de Transport în mod uniform și armonizat pe întreaga rețea de transport rutier transeuropean sunt:

• Creșterea siguranței rutiere prin informarea in timp real a participanților la trafic privind:
  • Condițiile de circulație
  • Restricțiile temporare de viteză, lucrări, incidente rutiere
  • Starea meteo-rutiera
  • Timpul de parcurgere
• Creșterea eficienței de administrare a infrastructurii rutiere prin:
  • Prognoze ale stării meteo-rutiere
  • Monitorizarea permanentă a traficului
  • Culegerea continua, precisa adatelor de trafic, care se constituie într-o baza statistica de trafic riguroasă
  • Reducerea timpului de intervenție in caz de incident rutier și a resurselor umane/materiale folosite
• Creșterea capacității de transport prin:
  • Managementul integrat al rețelei
  • Reducerea timpului de parcurgere
  • Taxarea electronica, fără oprire, a trecerii podurilor
• Impunerea eficientă a legislației rutiere:
  • Viteza maxima admisa
  • Gabaritul admis
  • Greutatea pe osie si totală admisă
  • Existența rovinietei
  • Staționarea/circulația pe banda de urgență
  • Circulația în sens invers
• Creșterea confortului utilizatorilor prin:
  • Suport la planificarea călătoriei (înainte si în timpul călătoriei)
  • Informare asupra stării meteo-rutiere
  • Predicția timpului de parcurgere
  • Informare in timp real privind incidentele si lucrările temporare

Atingerea acestor obiective conduce la următoarele beneficii:

• Beneficii economice:
  • Reducerea costurilor de administrare a rețelei
  • Reducerea pagubelor materiale, rezultate din accidente rutiere
  • Economie de carburant și a costurilor de întreținere a vehiculelor, ca urmare a reducerii timpului de parcurs
  • Reducerea costului obținerii datelor statistice de trafic
• Beneficii sociale:
  • Reducerea numărului de accidente rutiere soldate cu decese și vătămări de persoane
  • Economie de timp pentru transportul persoanelor și bunurilor
  • Creșterea mobilității populației
  • Accesul rapid al mijloacelor de intervenție pentru situații excepționale salvare, politie, ISU (Inspectoratul pentru Situații de Urgenta)
• Beneficii de mediu:
  • Reducerea poluării prin scăderea emisiilor poluante, ca urmare a reducerii timpului de parcurgere, a planificării călătoriei, a managementului integrat al traficului pe coridoare.

Regulamentele sunt obligatorii în toate elementele lor și se aplică direct în toate Statele Membre. Astfel, în termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a regulamentelor și ulterior în fiecare an calendaristic, Statele Membre trebuie să furnizeze informații despre:

• Descrierea Punctului Național de Acces (PNA) realizat sau avut în vedere
• Cum funcționează PNA
• Lista zonelor prioritare identificate
• Numărul diferitelor locuri de parcare și spații de servicii pentru camioane și vehicule comerciale de pe teritoriul lor, cât și informații privind securitatea și siguranța acestora
• Numărul de locuri de parcare înregistrate;
• Numărul de spații de parcare pentru care se furnizează informații dinamice cu privire la disponibilitatea locurilor de parcare și a zonelor prioritare
• Progresele înregistrare în ceea ce privește implementarea serviciului de informații, inclusiv criteriile utilizate pentru definirea nivelului de calitate și mijloacele folosite pentru monitorizarea calității serviciului
• Progresul în ceea ce privește accesul, publicarea, schimbul și reutilizarea datelor
• Conținutul de date al serviciilor de informare în timp real cu privire la trafic și calitatea acestora.

Trecerea către un spațiu european unic de transport necesită un sistem digital care să conecteze toate elementele de transport. Construirea acestei arhitecturi digitale implică standarde și interfețe deschise și comune și un ecosistem de date eficient, dar sigur.

Acesta este motivul pentru care statele membre își stabilesc punctele de acces naționale: pentru a facilita accesul, schimbul ușor și reutilizarea datelor referitoare la transport, pentru a sprijini furnizarea de servicii de călătorie și trafic interoperabile la nivelul UE pentru utilizatorii finali.

Punctele de acces naționale au ca scop facilitarea stabilirii legăturilor dintre cei care intenționează să fie implicați în cercetare, dezvoltarea sau furnizarea unor astfel de servicii.

Stadiul actual al implementării punctelor de acces naționale în întreaga Europă, în cadrul implementării actelor delegate adoptate în conformitate cu Directiva 2010/40 / UE include:

• Regulamentul delegat (UE) nr. 885/2013 al Comisiei, care completează Directiva 2010/40 / UE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește furnizarea de servicii de informare pentru locuri de parcare sigure pentru camioane și vehicule comerciale;
• Regulamentul delegat (UE) nr. 886/2013 al Comisiei, care completează Directiva 2010/40 / UE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește datele și procedurile pentru furnizarea, acolo unde este posibil, a informațiilor minime de trafic universal legate de siguranța rutieră utilizatorilor;
• Regulamentul delegat (UE) nr. 962/2015 al Comisiei, care completează Directiva 2010/40 / UE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește furnizarea de servicii de informare a traficului în timp real la nivelul întregii UE;
• Regulamentul delegat (UE) 2017/1926 al Comisiei care completează Directiva 2010/40 / UE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește furnizarea de servicii de informare a călătoriilor multimodale la nivelul UE.

Punctele de acces naționale pot lua diferite forme, cum ar fi o bază de date, un depozit de date, o piață de date, un depozit și un registru, un portal web sau altele similare, în funcție de tipul de date în cauză și oferă servicii de descoperire, facilitând astfel fuzionarea, comprimarea sau analiza seturilor de date solicitate.

În aceste scopuri, datele sunt accesibile în mod nediscriminatoriu, în conformitate cu standardele necesare pentru schimb și reutilizare.

„Romania resetează încă o dată ceasul la timpul prezent!”, consideră Dragoş Preda.