“Codul European al Comunicaţiilor Electronice vizează stimularea concurenței și creșterea investiţiilor în rețelele 5G”
Dacă vrem să avem o societate digitalizată, dacă vrem să transpunem în mod corect toate soluțiile pe care le reclamăm și de care avem nevoie pentru tele-școală tele- muncă, e-sănătate – lucrăm în prezent și la această dimensiune a sănătății, este vorba despre Strategia pentru e-health – trebuie să avem comunicații transpuse corect în România, a declarat Dragoş Preda, secretar de stat în Ministerul Transporturilor, Infrastructurii si Comunicatiilor la Conferinţa online “România digitală – evoluţia comunicaţiilor în mediul rural în ultimii 20 de ani”, organizată de financialintellgence.ro.
Acesta a explicat: „Despre acest lucru s-a discutat în cadrul reuniunilor informale ale miniștrilor comunicațiilor de la nivel european din 5 mai, respectiv 5 iunie, unde vicepreședintele Comisiei Europene, Margrethe Vestager, cât şi Thierry Breton, comisarul pentru Piața unică, au punctat acest lucru. Este o realitate. Trebuie să avem această conectivitate atât în mediul urban, cât şi în mediul rural, pentru a putea să vorbim realmente despre interoperabilitate. Conectivitatea trebuie transpusă la cele mai înalte standarde în telecomunicații sau comunicații electronice în bandă largă – broadband, cum se zice la nivel european.
În viziunea pe care am transpus-o deja în model draft legată de orașe și comunități inteligente, trebuie să vorbim despre coeziune socială – pentru că nu putem discuta despre oraşe, unități administrativ teritoriale, fără oameni. Coeziunea socială se va face când toate comunitățile vor dispune de același standarde și aceleași servicii adecvate și acest lucru se va realiza prin interconectare la cele mai înalte standarde pentru toate comunitățile.
România a avut o situație fericită, lăudată, în timpul pandemiei, în timpul stării de urgență, colegii de la CERT.RO şi de la STS s-au implicat masiv pentru atacurile malițioase din această perioadă, în special în mediul urban. Dar trebuie să fim realişti – conectivitatea nu este atât de lăudabilă inter și intra județean.
În vederea începerii anului şcolar, în aceste zile suntem în discuţii cu CFR Telecom şi cu SN Radicomunicaţii despre reţeaua de broadband de la nivel national. Căutăm soluții pentru a oferi punctele nodale de care va fi nevoie pentru ca, împreună cu operatorii cu care am discutat la Ministerul Educației să găsim soluțiile de a interconecta cât mai rapid centrele școlare.
CFR Telecom dispune în prezent de o rețea de peste 5700 de km care ajunge până la nivel de sat, la fel și SN Radiocomunicaţii are o rețea de circa 3000 km. Inclusiv noi am lansat pentru zona de IT Intelligent Transport System un proiect care vizează dezvoltarea unei rețele de peste 3200 km care să constituie un fel de backbone național, de la care să se conecteze alți furnizori la nivel local. Modul acesta de conectare depinde și de furnizorii care se află în acel capăt pe care ne dorim să îl legăm, cu care vom conecta unitatea şcolara. Rămâne la decizia operatorilor de la alege soluția cea mai bună -fixă, mobilă sau de alt tip”.
În opinia lui Dragoş Preda, un alt lucru este extrem de important este transpunerea pachetului normativ Codul European al Comunicaţiilor Electronice: “Această Directivă stabilește un set de norme actualizate pentru reglementarea comunicațiilor electronice în țările UE, servicii de telecomunicații, facilități și servicii asociate. Totodată, prin acest cod se stabilesc sarcini pentru autoritățile naționale de reglementare și pentru alte autorități competente și se instituie un set de proceduri pentru a asigura armonizarea cadrului de reglementare la nivelul întregii Uniuni Europene. Tot în acest set se regăsesc și anumite specificații legate de normativele din construcții, mă refer la acele normative de care s-au blocat și se blochează întotdeauna inclusiv operatorii, în vederea transpunerii juste și cât mai rapide a interconectării.
De asemenea, acest pachet vizează stimularea concurenței și creșterea investiţiilor în rețelele 5G. Ca să putem genera competitivitate pe piața din România trebuie să vorbim de furnizarea pe piața de aici a acelor standarde și soluții tehnologice la cel mai înalt nivel la fel ca și în celelalte state ale UE. Altfel nu vom putea să vorbim despre competitivitate pe piață. Avem în vedere conectivitatea de înaltă calitate, dar şi un nivel ridicat de protecție a consumatorilor, mai multe opțiuni de servicii digitale inovatoare.
Obiectivele propriu zise ale acestui Cod, a cărui viziune se va întinde pe cel puţin două decade, vizează promovarea conectivității și adoptării rețelelor de foarte mare capacitate, inclusiv a retelelor fixe, mobile și pe suport radio. Am dezbătut deja modele prin care vom răspunde cât mai repede acestei solicitări de interconectare a acelor unități care în prezent nu sunt deservite de internet sau internet la vitezele juste, pentru a furniza un serviciu școlar adecvat.
Totodată, acest Cod vizează și promovarea intereselor cetățenilor UE prin permiterea unui maxim de beneficii în termen de posibilități de alegere preț și calitate. Menținerea securității rețelelor este imperativă tocmai pentru a genera acea încredere pe care o căutăm cu toții în special pentru zona de utilizatori finali, asigurarea protecţiei consumatorilor prin norme și abordarea nevoilor anumitor grupuri sociale -în special persoane cu dizabilități, vârstnici și persoane cu nevoi sociale speciale.
Aşa cum am mai spus, această viziune pentru transpunerea Codului este una pe termen foarte lung și este generatoare de o piață stabilă, care să fie predictibilă și să ofere încredere inclusiv investitorilor. Țările UE trebuie să asigure operatorilor predictibilitate în ceea ce privește autorizarea utilizării spectrului de frecvenţe radio pentru cel puțin 20 de ani astfel încât să promoveze investițiile, în special în conectivitatea 5G. Deja vorbim la UE de 5G, 5G plus, o convergență sporită a procedurilor naționale de selecție printr-un forum de evaluare Inter Pares”.
Dragoş Preda mai spune că trebuie dezvoltate abilităţile digitale pentru a beneficia realmente de transpunerea corectă a soluțiilor de la nivelul UE, fiind nevoie ca atât furnizorii de servicii – funcţionari publici și cadrele din școli, cât și utilizatorii finali să dispună de aceste abilități digitale.
Oficialul MTIC a precizat că organismul de standardizare ASRO a discutat deja cu Ministerul Educației pentru a realiza o curricula în vederea pregătirii studenților în zona de orașe inteligente și competențe noi de care dispune o comunitate inteligentă: “Nu putem vorbi de oraşe inteligente fără a vorbi de abilitățile necesare comunității care generează productivitatea unei comunități inteligente”.
| Știri BVB