Dumitru Chisăliţă: Legea plafonării și compensării în energie este ineficientă

Autor:  Dumitru Chisăliţă

Recunoașterea oficială că: ”Actuala lege a plafonării și compensării este ineficientă și nu poate fi pusă în aplicare” este tardivă și răul odată făcut necesită de două ori mai multă muncă pentru a fi reparat, respectiv luni de zile în care consumatorii o să plătească greșelile unora, care nicodată nu plătesc. Cred că acest eșec trebuia să fie asumat de cei care au refuzat orice dialog asupra cauzelor care determină creșterea prețurilor, de cei care au dat cu pumnul în masa Parlamentului că ”așa trebuie și gata”, de cei care au votat și promulgat această lege.

Previziuni ale prețului mediu final al gazelor la consumatorii casnici în varianta aplicării în continuare a actualei Legia a Plafonării și în varianta în care nu s-ar fi aplicat Legea Plafonării ci a măsurilor propuse de AEI.

Arătam în materiale publicate deficiențele acestei Legi a plafonării și propuneam soluții care să atace cauza creșterii prețului și nu efectul:

În urmă cu 6 luni solicitam Guvernului printr-o scrisoare deschisă Realizarea unui Plan de Măsuri de Urgență Energetică, pentru a reduce impactul socio-economic determinat de creșterea prețului la energie, care nu s-a realizat și astfel ne găsim în situația de a confirma încă o data eșecul statului într-un alt domeniu – energetic.

Cel mai mare beneficiar al scumpirilor este statul. Creșterea prețurilor la gaze și energie electrică, a creat cele mai mari avantaje statului: conectarea redevențelor pentru gaze la prețurile de la Viena, a determinat o creștere a veniturilor din redevențe cu cca. 500%; creșterea prețurilor a determinat creșterea veniturilor din TVA cu cca. 48%. Este un privilegiu care nu se dorește a fi pierdut.

Reducerea impactului facturii la gaze și energie trebuie să plece de la cauzele care au generat creșterea de preț. Ieșirea din această situație presupune abordarea diferențiată a eliminării cauzelor, în regim de urgență diminuarea facturilor pentru următoarele luni prin măsuri specifice și imediat după trecerea acestei ierni eliminarea cauzelor sistemice care au determinat creșterea prețurilor așa cum se prezintă în material.

Plafonarea prețurilor la energie – o problemă extrem de importantă, O lege trebuie să fie clară și neinterpretabilă. Textul proiectului de Lege pentru plafonarea prețurilor nu îndeplinește acest criteriu. Proiectul de lege se aplică, doar consumatorilor casnici chiar dacă cele mai mari creșteri de preț au fost înregistrate de consumatorii noncasnici care ar trebui să fie ținta principală a măsurilor de diminuare a impactului creșterilor de preț, astfel proiectul trebuie aplicat tuturor consumatorilor.

Soluții în doi pași pentru înlăturarea unui eventual colaps energetic, Ne îndreptăm spre o piață tot mai disfuncțională a energiei, cu un dezechilibru care va fi tot mai mare între cerere și ofertă, pe măsură ce iarna se instalează, iar această situație impune o altă abordare, considerăm necesară abordarea problemei energetice printr-un Plan de Urgență Energetică.

Proiectul plafonării prețului la energie, departe de necesitățile reale ale consumatorilor, Măsurile propuse pentru energie electrică sunt mai mari decât cele pe gaze, deși ponderea costului cu energia electrică este mai mică și astfel în fapt oamenilor li se dă un ajutor mult mai mic decât li se promite și de cât își imaginează aceștia. Este un joc de imagine care să arate publicului, câți bani s-au acordat pentru energie electrică și să se piardă din discuție faptul că banii care trebuie plătiți de consumatori pentru gaze sunt foarte mulți și pentru care nu se acordă o subvenție importantă.

PLAFONAREA prețului la gaze salvează unii furnizori de a scoate bani din buzunar. Salvarea unor furnizori este PLAFONAREA PREȚURILOR LA GAZE, care ar aduce venituri furnizorilor de la bugetul de stat și astfel aceștia vor revenii pe câștig.

Schema defectuoasă a compensării, care a lăsat în frig marile orașe, se aplică de astăzi la nivelul întregii Românii. În marile orașe (București, Timișoara, Constanța etc.) în urmă cu 10 ani s-a instaurat o schemă de compensare pentru a ajuta consumatorii de energie termică să nu aibă probleme cu plata facturilor. După 10 ani constatăm că energia termică este mult mai scumpă, sunt momente când nu există și situația este mai rea decât în trecut.

Furnizorii mici de gaze fug de consumatori: “Pierderea e clară și totul este incert prin Legea Plafonării Prețurilor, apreciază aceștia”. În doar câteva luni mulți dintre furnizori au rămas fără licență sau vor intra în incapacitate de plată și beneficiarii reali ai legii vor fi unii dintre furnizori, care apreciez că au fost cu adevărat în spatele acestei legi, și care au cules beneficiile unor profituri din vânzarea cantităților ieftine achiziționate în primăvară, vor încasa profituri urmare a plafonării și încasării banilor de la stat și își vor recupera și chiar crește portofoliul de clienți prin FUI ul determinat de eliminarea micilor furnizori de pe piață.

Rezolvarea problemelor de pe piața de gaze se face prin eliminarea cauzelor care le-a creat, nu prin măsuri care adâncesc haosul, așa cum au încercat autoritățile și instituțiile din România, înrăutățind continuu efectele unei legi prost concepute.

Riscul ca majoritatea furnizorilor de gaze să dispară și odată cu aceasta speranța unui preț corect la gaze, care ștergea cu buretele 15 ani de creștere a pieței de gaze datorită unei legi de plafonare a prețului prost făcute sau poate intenționat facute pentru un anumit scop: eliminarea unor furnizori și îmbogățirea altora.

Plafonarea prețului gazelor naturale mai bună pentru unii furnizori, decât pentru consumatori, respectiv plafonarea prețului la gaze poate duce pentru:

• Consumatorul  cu preț plafonat va plăti mai mult cu până la dublu în următorul an prin actuala lege a plafonării față de cât ar fi achitat luând în considerare propunerile de reducere a prețului ale AEI.
• Unii Furnizori câștigă prin plafonare de până la dublu față de cât ar fi câștigat în absența Plafonarii.

Ieșirea din această situație presupune abordarea diferențiată a eliminării cauzelor, în regim de urgență diminuarea facturilor prin măsuri specifice și imediat după trecerea acestei ierni eliminarea cauzelor sistemice care au determinat creșterea prețurilor. În acest sens Asociația Energia Inteligentă, propune un set de măsuri care să aducă costul energiei în zona sustenabilă, concomitent cu asigurarea securității și siguranței în funcționare:

1. Măsuri urgente de reducere a prețului energiei

Aceste măsuri au ca și scop readucerea prețurilor la un nivel corect bazat pe costuri și pe profituri decente în piață prin modificarea legii plafonării și a legii gazelor:

1. Reglementarea pentru 6 luni a marjei de profit lunare la nivelul furnizorilor și producătorilor de energie,
2. Eliminarea pentru 6 luni a TVA și a accizelor
3. Suspendarea Gas Release Program și regândirea acestuia sub forma unor Best Practice, obligatorii a fi realizate la nivelul fiecărui producător pentru a crește lichiditatea pieței românești
4. Controale la furnizori pentru a preveni și depista măsurile abusive din piață pe care aceștia îl practică în raport cu consumatorii

1. Măsuri urgente de asigurare a funcționării pieței de energie

Depășirea momentelor critice privind facturile din această iarnă la energie trebuie să fie urmată de realizarea în regim de urgență, în maxim 6 luni,  a unor acțiuni care să asigure reluarea funcționării normale a pieței de energie.

1. Impunerea, în termen de 6 luni, a unui model de impozitare progresist al supraprofiturilor furnizorilor/producătorilor;
2. Obligativitatea, în termen de 6 luni, a indicării marjei comerciale practicate de furnizori în contracte și pe facturi;
3. Aplicarea în termen de 6 luni, a modelului pentru aplatizarea vârfurilor de cost din perioadele de iarnă cu transferul costurilor în perioada cu minim de cost (perioada caldă). Rezervării de capacitate pe sistemele de distribuție concomitent cu introducerea tarifării binome în scopul aplatizării curbei de cost pentru consumatori pe perioada unui an și reducerea impactului facturilor asupra bugetului consumatorului în perioadele reci;
4. Obligativitatea realizării de către ANRE, Operatorii Bursieri de rapoarte săptămânale și lunare, publicate până cel mai tarziu a 3 zi din săptămâna următoare și a 5 zi din luna următoare privind prețurile medii săptămânale/lunare pentru diversele tipuri de produse din energie;
5. Măsuri de stimulare a reducerii pierderilor de energie și creșterii eficienței energetice la operatori și consumatori;
6. Separarea activității de trading de cea de furnizare, sub aspectul acționariatului, contabilității și managementului.

3. Măsuri sistemice pe termen lung de reducere a prețului energiei și asigurare a funcționării pieței

Dacă primele două seturi de măsuri propuse au ca și scop stabilizarea și asigurarea funcționării societății românești, ele trebuie urmate în termen de maxim 9 luni de un Plan de acțiuni pe termen lung privind prevenirea apariției înor situații similare în viitor:

1. Master Planul creșterii a capacităților de producție, stocare, transport și distribuție a energie;
2. Pregătirea consumatorilor pentru o piață liberalizată, prin programe de diseminare pentru consumatori;
3. Restructurarea instituțiilor care trebuie să asigure funcționalitatea piețeiei libere – ANPC, Consiliul Concurenței, ANRE –  prin ample măsuri de depolitizate, profesionalizate și eficientizate;
4. Înființarea unei Entități pentru Soluționarea Alternativă a Litigiilor, entitate care să medieze conflictele comerciale dintre consumatori și furnizori, în condițiile în care nici una dintre entitățile existente nu are această posibilitate în prezent;
5. Realizarea unei strategii de diminuare a sărăciei energetice și protejarea a consumatorilor vulnerabili;
6. Definirea unui nou model energetic în concordanță cu cerințele prezente și viitoare care să asigure necesarul energetic românesc în următorii 50 de ani în concordanță cu constrângerile sociale, de mediu etc. România trebuie să accepte că sistemul românesc energetic nu mai face față tuturor cerințelor prezente și viitoare, este dependent de sursele de import, și trebuie să creioneze urgent strategii clare și realiste de Securitate Energetică și de definire a unui Nou Model Energetic Național, în contextul evoluțiilor viitoare.

4. Măsuri pentru cazuri de nefuncționare a pieței și cazuri de urgență energetică

Când ne confruntăm cu creșteri de 20 – 30% a prețului la nivel de câteva zile, nu mai putem vorbi de o piață liberă pe deplin funcțională, iar doar măsuri precum compensarea unei părți din facturi nu sunt suficiente. O piață disfuncțională a energiei, cu un dezechilibru mare între cerere și ofertă, impune o altă abordare, care trebuie legiferată. Important să se stabilească când se aplică astfel de măsuri și mai ales să se prevină ca aceste măsuri să fie utilizate în scop populist.

Introducerea unor acțiuni de reglementare a pieței pentru o perioadă determinată (gaze, energie electrica) se poate realiza conform Legii 21/1996 cu toate modificările ulterioare, care prevede la Art. 4 (3) În împrejurări excepţionale, precum: situaţii de criză, dezechilibru major între cerere şi ofertă şi disfuncţionalitate evidentă a pieţei, Guvernul poate dispune măsuri cu caracter temporar pentru combaterea creşterii excesive a preţurilor sau chiar blocarea acestora.

Asemenea măsuri pot fi adoptate prin hotărâre pentru o perioadă de 6
luni, care poate fi prelungită succesiv pentru durate de câte cel mult 3 luni, cât
timp persistă împrejurările care au determinat adoptarea respectivei hotărâri.

Astfel, consider că în baza alin 3, art 4 din Legea 21/1996 este necesară modificarea legii 123/2012 în care să se prevadă că la dezechilibre majore preconizate între cere și ofertă, se vor aplica următoarele măsuri:

1. „Cap la pret final” pentru fiecare furnizor, cu plafonarea profitului furnizorului și mecanism de recuperare costuri,
2. Suspendarea temporară a exporturilor,
3. Introducerea coșului de import astfel încât cantitățile de energie (gaze și energie electrică) importate să fie distribuite în mod unitar la nivelul tuturor consumatorilor
4. Plafonarea pe termen scurt a prețului producătorilor pentru energia/gazele nevândute
5. Măsuri de acoperire a cererii de gaze, energie electrică etc. în iarna următoare: Definirea conceptului de Societate de Securitate Energetică Strategică, cu scopul de achiziționare de gaze/energie electrică pentru acoperirea eventualelor crize energetice,

Atunci când ne îndreptăm către o lipsă acută a gazelor și a energiei electrice, considerăm că se impune activarea art 24 si art 176 din legea energiei și a gazelor pentru derularea de urgență a unui plan de măsuri (În cazul unor situații neașteptate de criză pe piața de energie/gaze și în cazul în care este amenințată siguranța fizică ori securitatea persoanelor, a aparatelor sau a instalațiilor ori integritatea sistemului, operatorul de transport și de sistem propune ANRE și ministerului de resort adoptarea unor măsuri de siguranță) care să cuprindă:

1. Măsuri de acoperire a cererii de gaze, energie electrică etc. în iarna următoare: activarea imediată a societăților de Securitate Energetică Strategică (care trebuie definite și operaționalizate), pentru a achiziționa/depozita gaze care ar putea preveni o criză energetică,
2. Realizarea unor depozite strategice de înmagazinare a gazelor naturale.
3. Realizarea unui plan de măsuri de diminuare a livrării gazelor naturale/energie electrică către anumiți consumatori industriali, ori de câte ori există situații de deficit masiv și metode de compensare a pierderilor înregistrate de aceștia;
4. Realizarea unui plan de măsuri de diminuare a livrării gazelor naturale/energiei electrice către anumiți consumatori non casnici neindustriali, ori de câte ori există situații de deficit masiv, prin reducerea activității/trecerea în online (școli, grădinițe, sedii administrative, birouri);
5. Raționalizarea gazelor extrase din depozitele de înmagazinare, în situații previzibile de deficit masiv, cu compensarea pierderilor înregistrate de cei care sunt prejudiciați de lipsa de aces la propriile gaze din depozite.
6. Introducerea de urgență a:
   • Contractelor de rezervare de capacitate discontinue;
   • Contractelor intreruptibile de livrare a gazelor și energiei electrice;
   • Racordări noi condiționate de existența unei surse alternative de energiei (sisteme duale de alimentare) pentru anumite categorii de consumatori.