Unele dintre agenţiile Uniunii Europene nu şi-au gestionat finanţele anul trecut la fel de bine ca în anii precedenţi, susţine Curtea de Conturi Europeană (ECA).
În raportul său anual privind cele 43 de agenţii ale UE, publicat joi, ECA a validat din nou conturile şi veniturile agenţiilor pentru anul 2022, dar pentru patru agenţii nu a fost în măsură să exprime o opinie favorabilă cu privire la modul în care au fost cheltuite fondurile din partea UE. În cazul a trei agenţii, acest lucru a fost cauzat de probleme la achiziţionarea de bunuri şi servicii în conformitate cu normele aplicabile – o problemă persistentă şi larg răspândită în agenţiile UE.
În prezent, există 43 de agenţii ale UE, situate în 23 de state membre. Ele au o influenţă majoră în domenii vitale din viaţa de zi cu zi a europenilor, cum ar fi mediul, sănătatea, securitatea şi justiţia. În 2022, ele au gestionat, în total, aproximativ 35 de miliarde de euro (în 2021, aproximativ 27 de miliarde de euro). În cadrul agenţiilor lucrau 15.775 de angajaţi (în creştere de la 14.431 în 2021), ceea ce înseamnă aproximativ 18% din personalul total al UE. Pe primul loc este Frontex, Agenţia UE pentru Poliţia de Frontieră şi Garda de Coastă, cu peste 2.000 de angajaţi şi cu un buget de aproape 700 de milioane de euro, potrivit Agerpres.
“În mare, gestiunea financiară a agenţiilor UE rămâne bună, dar am remarcat rezultate un pic mai puţin pozitive. Deşi contabilitatea este bine ţinută, unele agenţii ale UE ar putea face mai multe eforturi pentru a cheltui banii în conformitate cu regulile şi trebuie să recunoaştem că deficienţele în materie de achiziţii rămân un motiv de îngrijorare în cazul mai multor agenţii”, a declarat Francois-Roger Cazala, membrul Curţii care a condus auditul.
Dintre cele 43 de agenţii, 39 au primit o opinie de audit favorabilă cu privire la plăţile lor în 2022. În cazul celor patru care nu au reuşit să obţină o notă de trecere (faţă de o agenţie în 2021 şi de trei agenţii în 2020), sumele cheltuite în mod neconform au fost prea mari, totalizând aproximativ 28,2 milioane de euro. În cazul a trei dintre aceste agenţii (Agenţia pentru Formare în Materie de Aplicare a Legii – CEPOL, Agenţia pentru Gestionarea Operaţională a Sistemelor Informatice la Scară Largă – eu-LISA şi Centrul de Traduceri pentru Organismele UE – CdT), motivul a fost atribuirea şi execuţia necorespunzătoare a contractelor, în timp ce, în cazul Centrului European de Prevenire şi Control al Bolilor (ECDC), situaţia se explică prin anumite deficienţe ale sistemelor de gestiune şi de control ale centrului. În ansamblu, deficienţele în materie de achiziţii sunt în creştere la nivelul agenţiilor în acest an şi reprezintă în continuare principalul motiv pentru care multe dintre ele nu reuşesc să respecte normele atunci când efectuează plăţi.
Auditorii au identificat diverse deficienţe în materie de achiziţii în contractele încheiate de 24 de agenţii (în creştere de la 14 în 2020 şi 22 în 2021), aceste deficienţe însemnând că nu se putea garanta cel mai bun raport calitate-preţ. De exemplu, un contract iniţial pentru examinarea psihologică a noilor agenţi a fost majorat de Frontex cu de peste 10 ori limita de 50%, în timp ce Oficiul UE pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) a atribuit un contract în valoare de 5 milioane de euro unei agenţii de voiaj fără a publica în prealabil un anunţ de participare. În ansamblu, auditorii au formulat 48 de observaţii cu privire la practicile în materie de achiziţii ale agenţiilor (în creştere de la 18 în 2020 şi de la 34 în 2021), unele agenţii fiind trase de ureche în mod repetat pentru noi deficienţe. Aceste observaţii au reprezentat aproape jumătate din totalul punctelor de îmbunătăţire pe care auditorii le-au semnalat pentru 36 de agenţii şi care necesitau eforturi, de exemplu, în domeniul achiziţiilor publice, al întocmirii bugetului, al recrutării şi al controalelor.
Majoritatea agenţiilor sunt finanţate aproape în întregime din bugetul UE, cu excepţia câtorva, cum ar fi Comitetul Unic de Rezoluţie (SRB), care se autofinanţează exclusiv din contribuţiile de la bănci (11,2 miliarde de euro în 2022, 9,7 miliarde de euro în 2021). Bugetele proprii ale acestor agenţii – excluzând SRB – au totalizat 4,5 miliarde de euro (în creştere de la 4,1 miliarde de euro în 2021), ceea ce reprezintă 3% din ansamblul bugetului UE (2,5 % în 2021). În general, agenţiile desfăşoară activităţi tehnice, ştiinţifice şi de reglementare. În plus, în 2022, cele şase agenţii executive ale Comisiei Europene au gestionat 19,3 miliarde de euro de la bugetul UE (13,1 miliarde de euro în 2021) pentru a derula proiecte pentru Comisie, de exemplu cu scopul de a sprijini Pactul verde european şi cercetarea. În fiecare an, auditorii evaluează dacă sunt fiabile conturile agenţiilor şi dacă operaţiunile acestora de venituri şi de cheltuieli respectă normele relevante.
| Știri BVB