Franţa, a doua economie a zonei euro, a înregistrat o creştere de 1,1% în 2024, după un avans similar în 2023 şi o expansiune de 2,6% în 2022, arată datele publicate joi Institutul Naţional de Statistică (Insee), transmit Bloomberg şi Reuters, potrivit Agerpres.
În trimestrul patru din 2024, PIB-ul Franţei a scăzut uşor, cu 0,1%, pe fondul reducerii efectelor Jocurilor Olimpice de la Paris, iar colapsul Guvernului a afectat încrederea în rândul companiilor şi a consumatorilor. Analiştii se aşteptau la o stagnare. În trimestrul trei din 2024 se înregistrase un avans de 0,4%, când evoluţia economiei a fost impulsionată de organizarea Jocurilor Olimpice, pe fondul majorării vânzărilor de servicii, de bilete de călătorie şi a drepturilor de difuzare a evenimentului.
Cererea internă a contribuit pozitiv la evoluţia PIB-ul Franţei în trimestrul patru din 2024, deşi nu atât de mult ca în precedentele trei luni, a precizat Insee. Contribuţia comerţului extern a fost din nou negativă, în urma declinului exporturilor, în timp ce importurile s-au redresat.
“Per ansamblu, datele din trimestrul patru din 2024 sugerează slăbiciunea persistentă a economiei şi se adaugă riscurilor negative la adresa previziunilor din acest trimestru”, a apreciat Eleonora Mavroeidi, economist al Bloomberg.
În Franţa, fragilitatea economiei este complicată de dificultăţile fiscale cu care se confruntă Guvernul şi reducerea veniturilor din taxe. Deficitul bugetar s-a situat anul trecut la aproximativ 6% din PIB. Discuţiile privind bugetul pe 2025 ar urma să se finalizeze săptămâna viitoare.
Ministrul de Finanţe, Eric Lombard, a înrăutăţit previziunile privind creşterea PIB-ului Franţei în 2025 la 0,9%, de la un nivel de 1,1% previzionat anterior.
“Există o reală deteriorare a situaţiei economiei franceze, pe fondul turbulenţelor politice”, a avertizat Patrick Martin, şeful grupului de afaceri Medef .
BCE estimează că economia zonei euro ar urma să înregistreze o creştere de 0,7% în 2024, 1,1% în 2025, 1,4% în 2026 şi 1,3% în 2027.
-
Germania: Economia s-a contractat cu 0,2% în 2024, după o scădere de 0,3% în 2023
Germania, cea mai mare economie europeană, s-a contractat pentru al doilea an consecutiv în 2024, a confirmat joi Institutul de Statistică (Destatis), incertitudinile sporind înaintea alegerilor, transmit DPA şi Reuters.
Anul trecut, PIB-ul Germaniei a înregistrat un declin de 0,2%, după o scădere de 0,3% în 2025, iar analiştii se aşteaptă la o nouă contracţie în 2025. Ar fi pentru prima dată de la Reunificare când economia s-ar contracta pentru al treilea an consecutiv.
Fiind o economie orientată spre export, Germania este afectată de cererea globală slabă şi de concurenţa produselor din China. Anul trecut, exporturile au scăzut cu 0,8%, comparativ cu 2023, pe fondul reducerii cererii pentru maşini şi echipamente “made in Germany”.
PIB-ul Germaniei a înregistrat un declin de 0,2% în trimestrul patru din 2024, comparativ cu precedentele trei luni, în timp ce analiştii previzionau o scădere de 0,1%. Iniţial, Destatis anunţase un recul de 0,1% în perioada octombrie-decembrie 2024.
Comparativ cu trimestrul patru din 2023, economia a înregistrat un declin de 0,4% în ultimele trei luni ale anului trecut.
Guvernul german şi-a revizuit, miercuri, prognoza de creştere pentru 2025, până la 0,3%, de la 1,1% cât estima în toamna anului trecut, în contextul în care prima economie europeană a cunoscut doi ani consecutivi de recesiune, în 2023 şi 2024.
Germania “este într-o situaţie de stagnare” şi asta încă din 2018, a declarat ministrul Economiei, Robert Habeck, subliniind în special incertitudinile cu privire la politica economică şi comercială a noii administraţii Trump.
După pandemia de Covid-19 şi invazia rusească din Ucraina, economia germană stagnează din cauza creşterii preţurilor la energie, a pierderii puterii de cumpărare şi scăderii globale a competitivităţii în contextul unei concurenţe crescute, în special a celei venite din China.
La incertitudinea creată de politicile noii administraţii Trump se adaugă cea referitoare la direcţia economică viitoare după alegerile care vor avea loc în februarie în Germania, ceea ce frânează şi mai mult investiţiile şi consumul, potrivit unui raport guvernamental.
Cele mai noi previziuni revizuite ale Guvernului de la Berlin pentru acest an sunt similare celor ale Fondului Monetar Internaţional (0,3%) şi uşor superioare celor ale Băncii Centrale a Germaniei (creştere de 0,2%).
În schimb, Federaţia Industriei Germane (BDI) a avertizat că ea se aşteaptă la al treilea an de recesiune, estimând că Germania traversează o “criză profundă”.
“O criză structurală trebuie abordată diferit, într-o manieră mai globală, decât o fază de slăbiciune conjuncturală”, a recunoscut ministrul Economiei, Robert Habeck
| Știri BVB