Autor: Andrei Rădulescu
Decalajul dintre dimensiunile financiară și reală din economia României s-a intensificat în ultimul trimestru al anului 2025. Pe de o parte, din perspectiva dimensiunii financiare, am asistat la intrări masive de fluxuri de capital și o creștere foarte puternică a pieței bursiere, indicele BET Total Return înregistrând un avans anual de aproximativ 55% în trimestrul IV, unul din cele mai ridicate din istorie, după cum se poate observa în graficul de mai jos.
În acest context, subliniem faptul că investițiile străine directe s-au majorat cu o dinamică anuală de peste 45% la 8,2 miliarde euro (cel mai ridicat nivel din 2022), iar remiterile au înregistrat un maxim istoric (12 miliarde de euro, în urcare cu o rată anuală de 2,8%) în 2025. De asemenea, absorbția fondurilor europene s-a ameliorat semnificativ în a doua jumătate a anului trecut.
Cu toate acestea, în sfera economiei reale, activitatea s-a diminuat cu un ritm anual de 1,4% în ultimul trimestru din 2025, potrivit estimărilor preliminare publicate de Eurostat la jumătatea lunii februarie și reprezentate în graficul de mai sus.
Subliniez faptul că deteriorarea dinamicii anuale a PIB-ului între trimestrul III și trimestrul IV din 2025 a fost de 2,7 puncte procentuale, dacă luăm în considerare datele Eurostat. Este una din cele mai ridicate amplitudini din istorie, cu mult peste nivelurile medii și/sau median, ceea ce exprimă un fenomen de undershooting.
Deteriorarea climatului din sfera economiei reale la final de 2025 a fost determinată, în principal, de ajustarea din sfera consumului privat (aspect reflectat de dinamica comerțului cu amănuntul), în contextul consecințelor consolidării fiscal-bugetare.
Pe de altă parte, atrag atenția cu privire la faptul că relansarea fluxurilor investiționale și perspectivele de ameliorare a procesului de absorbție a fondurilor europene vor determina ameliorarea climatului macroeconomic în 2026.
De altfel, indicatorul de încredere în economie (estimat lunar de Comisia Europeană) pare să fi schimbat tendința (de la una de scădere la una de creștere), după ce în luna octombrie 2025 a înregistrat cel mai redus nivel din decembrie 2020 (perioada pandemiei coronavirus), după cum se poate observa în graficul de mai jos.

În scenariul consolidării climatului pozitiv din sfera piețelor financiare internaționale și a continuării reformelor pe plan intern, economia României ar putea fi surpriza pozitivă a anului 2026 în Uniunea Europeană. Această perspectivă este susținută și de probabilitatea foarte ridicată de obținere a pașaportului OCDE în perioada următoare, precum și de diminuarea presiunilor inflaționiste în a doua jumătate a anului curent, aspecte cu impact pozitiv pentru climatul investițional și pentru indicatorii de încredere. Cu alte cuvinte, după undershooting-ul din 2025, am putea asista la un overshooting in 2026.