* România are deja 9% din companiile de stat listate pe BVB

* Interviu cu Mihai Călin Precup,  Secretar de Stat în cadrul Cancelariei Prim-Ministrului

Recent ați fost numit Secretar de Stat în cadrul Cancelariei Prim-Ministrului. Care sunt provocările noii funcții?

Mihai Precup: Ocuparea funcției de Secretar de Stat în cadrul Cancelariei Prim-Ministrului nu este doar o onoare, ci și o responsabilitate uriașă, întrucât rolul meu acum este de a contribui direct la dezvoltarea și implementarea proiectelor strategice de investiții de care România are atât de mare nevoie. Provocările sunt multiple, însă cele mai mari se leagă de eficientizarea proceselor de accesare a fondurilor disponibile și de asigurarea unei guvernanțe corporative solide la nivelul companiilor statului.

Cu o experiență de mai mulți ani în cadrul Băncii Europene de Investiții, mă simt pregătit să abordez și să soluționez problemele structurale care pot împiedica derularea eficientă a proiectelor. În acest context, o provocare importantă va fi coordonarea eficientă între diferitele ministere și agenții guvernamentale, precum și cu partenerii noștri internaționali, pentru a asigura o coerență și o viziune unitară în planificarea și executarea proiectelor.

În concluzie, rolul meu va fi unul de catalizator, de punte între expertiza tehnică și decizia politică, cu scopul final de a accelera dezvoltarea economică durabilă a țării. Vreau să mulțumesc pentru încrederea acordată de liderii politici și promit să îmi dedic toată energia și competențele pentru a îndeplini aceste obiective ambițioase.

Ce mai lipsește României pentru aderarea la OECD? Când preconizați că vom adera la OECD?

Mihai Precup: România a făcut pași concreți în cadrul unui angajament pe termen lung pentru aderarea la OECD. Una dintre principalele reforme pe care le-a întreprins Romania a fost revizuirea OUG nr. 109/2011 si adoptarea unor noi norme de guvernanță corporativă pentru companiile de stat, astfel încât să le facem mai performante. Companiile de stat sunt un actor major în economia românească, generând aproximativ 7% din PIB. Acesta este primul guvern care a demarat discuții cu grupurile de lucru OECD și a luat măsuri semnificative pentru a îmbunătăți guvernanța corporativă a acestor entități.

În parteneriat cu OECD și ca parte din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), se lucrează la constituirea unei noi entități independente pentru coordonarea, monitorizarea și supravegherea proprietății de stat. Este un pas important în direcția transparenței și eficienței, care va facilita selecții transparente ale membrilor consiliilor de administrație și ar putea duce la o contribuție semnificativă la bugetul de stat din partea companiilor deținute de guvern.

De asemenea, beneficiile financiare ale aderării la OECD sunt multiple. Se așteaptă o creștere a interesului investitorilor strategici, ceea ce va duce la investiții noi și crearea de locuri de muncă bine plătite. În plus, acesta este un pas crucial pentru a atrage experții români din diaspora înapoi în țară, contribuind astfel la dezvoltarea economică și socială a României. În ceea ce privește stadiul alinierii cu OECD, România este pe calea cea bună pentru a finaliza acest proces, după 18 ani de colaborare și angajament față de standardele organizației.

Care este opinia dvs cu privire la AMEPIP (Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice)?

Mihai Precup:  Opinia mea cu privire la AMEPIP este că e o instituție esențială și absolut necesară pentru modernizarea economiei și guvernanței corporative în România. Această agenție reprezintă un pas decisiv în asigurarea unei guvernanțe eficiente la nivelul celor aproximativ 1500 de întreprinderi publice din țara noastră. Este totodată un element cheie în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și o condiție sine qua non pentru aderarea României la OECD.

AMEPIP are rolul crucial de a monitoriza și evalua performanța companiilor de stat și de a interveni profesional pentru optimizarea lor. Aceasta nu doar sporește transparența și performanța, dar și asigură o utilizare eficientă a resurselor publice. Modelul de finanțare, care prevede un procent de până la 0,1% din cifra de afaceri a companiilor supravegheate, este inovator și sustenabil, fără a pune o povară suplimentară pe bugetul de stat.

În concluzie, AMEPIP nu este doar un proiect lăudabil, ci o necesitate în contextul economic și social actual al României. Acesta are potențialul de a aduce beneficii substanțiale în termeni de eficiență și rentabilitate, contribuind la crearea unei guvernanțe corporative robuste în sectorul public și la maximizarea beneficiilor financiare ale statului din aceste întreprinderi. Este o inițiativă care, datorită misiunii și modelului său de finanțare, ar trebui să aducă rezultate tangibile în beneficiul economiei și cetățenilor.

Listarea de succes a Hidroelectrica la BVB a arătat că și piața noastră de capital poate atrage investitori și fonduri. Are în intenție statul și alte listări?

Mihai Precup: Reușita listării Hidroelectrica pe Bursa de Valori București (BVB) a fost într-adevăr un moment important. Nu doar că a demonstrat potențialul de investiții al pieței de capital din România, dar a sugerat și că alte întreprinderi de stat ar putea urma un traseu similar.

Pentru a spori și mai mult atractivitatea piețelor de capital din România, guvernul s-a angajat în cadrul PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) să listeze încă trei companii de stat în anii următori. Această intenție se aliniază bine cu focalizarea guvernului pe guvernanța corporativă. România are deja 9% din companiile de stat listate pe BVB și aceste companii se conformează codurilor actuale de guvernanță corporativă. Am lucrat alături de OECD pentru a dezvolta norme de guvernanță corporativă care să acopere toate cele 216 întreprinderi de stat deținute de Ministere si aproximativ 1,300 întreprinderi deținute de autoritățile publice locale .

În plus, principala prioritate a guvernului român în politica externă, după aderarea la NATO și la UE, este de a deveni membru al OECD. Acest lucru subliniază și mai mult importanța creării unui peisaj corporativ transparent și bine guvernat, esențial pentru atragerea unui număr mai mare de investiții străine.

Deci da, guvernul are intenția de a continua listarea întreprinderilor de stat, și face parte dintr-o strategie mai largă de a consolida atât piața de capital, cât și guvernanța activelor de stat.

Care au fost cauzele împrumuturilor României din ultimii ani? Procentual, cât a fost rostogolire de datorie veche și cât a fost datorie nouă, din 2020 și până acum?

Mihai Precup:  În ultimii ani, România a avut un necesar crescut de finanțare, în parte datorită cheltuielilor bugetare și investițiilor în infrastructură. Datoria publică a României a depășit un prag semnificativ la începutul anului 2023, iar cheltuielile cu dobânzile s-au triplat. Acest lucru sugerează că o parte semnificativă a împrumuturilor recente ar putea fi legată de refinanțarea datoriei existente.

În ceea ce privește datoria nouă, guvernul a prevăzut o sumă record pentru investiții, aproximativ 7% din PIB. Aceasta ar putea indica o creștere a datoriei noi pentru finanțarea proiectelor de dezvoltare și investiții.

Este important de menționat că România are linii de finanțare deschise la toate băncile de investiții internaționale și că există fonduri disponibile pentru proiecte finanțabile. Acest lucru sugerează că accesul la finanțare nu este o problemă majoră, ci mai degrabă capacitatea de a elabora și implementa proiecte viabile.

În concluzie, împrumuturile României din ultimii ani par să fie o combinație de rostogolire a datoriei vechi și de finanțare a noilor investiții și cheltuieli bugetare.

Oamenii de afaceri se plâng că băncile s-au axat foarte mult în ultima perioadă pe ceea ce înseamnă creditele cu garanţii de stat și mai puțin pe susținerea mediului de afaceri, mai ales în ceea ce înseamnă implementarea de fonduri europene. Cum apreciați activitatea sistemului bancar din România?

Mihai Precup:  Guvernul susține IMM-urile prin intermediul a trei instituții financiare aflate în portofoliul Ministerului Finanțelor. Vorbim despre Exim Bank, Fondul Român de Contragarantare și Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii. Trebuie avut în vedere că Exim Bank susține în general companiile mari, pe când F.R.C. și F.N.G.C.I.M.M. se adresează cu precădere I.M.M.-urilor și susțin finanțări până în 1o milioane de lei.

În contextul pandemiei COVID-19, prin intermediul Exim Bank și în conformitate cu cadrul temporar al Comisiei UE pentru măsurile de ajutor de stat pentru sprijinirea economiei au fost puse în practică măsuri de sprijin pentru companiile mari și întreprinderile mici și mijlocii cu cifra de afaceri peste 20 milioane lei prin acordarea, în numele și în contul statului, de garanții în proporție de maxim 90% pentru credite noi sau deja acordate de bănci comerciale și finanțări cu componentă de ajutor de stat.

În ceea ce privește activitatea sistemului bancar din România, cred că există loc pentru îmbunătățiri în ceea ce privește diversificarea portofoliului de produse financiare. Băncile ar trebui să își extindă gama de servicii pentru a include mai multe opțiuni care să sprijine mediul de afaceri în mod holistic, nu doar prin credite garantate de stat. În concluzie, în timp ce garanțiile de stat au fost și rămân un instrument financiar important, sistemul bancar ar trebui să își ajusteze strategiile pentru a răspunde mai eficient nevoilor diverse ale mediului de afaceri. Aceasta ar include o mai mare atenție acordată finanțării proiectelor care beneficiază de fonduri europene, pentru a asigura un echilibru sănătos și o dezvoltare sustenabilă a economiei. Astfel, ar trebui să avem o viziune integrată și să lucrăm împreună pentru a ne asigura că atât mecanismele de garantare ale Statului, cât și alte forme de finanțare, sunt utilizate în mod eficient pentru a sprijini dezvoltarea durabilă a mediului de afaceri.