EL CONFIDENCIAL: România – noua rută către Uniunea Europeană a refugiaţilor afgani

Supravegherea sporită la frontierele extracomunitare ale Ungariei și Croației a deviat către România ruta pe care mii de migranți și refugiați afgani încearcă să ajungă în vestul UE, scrie EL CONFIDENCIAL, potrivit Rador. 

Potrivit publicaţiei spaniole, Turcia, Grecia, Macedonia de Nord, Serbia, Ungaria și Croația era traseul urmat de sute de mii de migranți fără acte și de refugiați sirieni şi irakieni, sau afgani și din alte țări asiatice, pentru a căuta în Europa un refugiu împotriva opresiunii, mizeriei și războiului:

“Dar, de luni de zile, perspectiva retragerii trupelor SUA din Afganistan, precum și vigilența crescândă la frontierele extracomunitare ungare și croate, în „Fortăreața Europa”, au schimbat atât ruta, cât și țara de origine a celor mai mulți dintre cei care încearcă să ajungă pe continent.

Dacă înainte sirienii erau cei care fugeau de război, acum sunt afganii care fug de înaintarea rapidă a talibanilor, care se grăbesc să ocupe spațiul lăsat liber de soldații americani și de aliații lor. Deși scopul este același, ruta este acum diferită. În loc să continue la vest de Serbia, în încercarea de a evita supravegherea sporită de la granițele Ungariei și Croației, majoritatea acestor migranți aleg acum să intre în România mai permisivă, o altă țară a Uniunii Europene din care încearcă apoi să treacă, ascunși în tiruri, granița cu Ungaria.

Potrivit poliției de frontieră române, numărul migranților ilegali identificați în timp ce încercau să treacă frontierele țării, în primele șase luni ale anului 2021, a fost de 8.758, cu 200% mai mult decât în aceeași perioadă a anului 2020.

Într-un răspuns scris trimis către El Confidencial, instituţia atribuie această creștere relaxării din acest an a restricțiilor pandemice, dar oferă și un alt motiv pentru a explica acest fenomen fără precedent în istoria recentă a României: „S-a schimbat direcția de deplasare pe ruta Balcanilor de Vest”.

Potrivit unor surse ale ONG-urilor și ale mărturiilor migranților, strânse de El Confidencial în ultimele luni, cei care sunt arestați la intrarea ilegală în România, din Serbia, solicită azil în fața autorităților de la București, pentru a evita deportarea.

Datele Comisiei Europene arată că numărul cererilor de azil din România a crescut cu 150% în primul trimestru al anului 2021 comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Doar Bulgaria, cu o creștere de 351%, a cunoscut o explozie mai mare de cereri de azil. Aceste cifre contrastează cu cele din Croația, unde creșterea a fost de doar 13% și, mai ales, din Ungaria, unde cererile de azil au scăzut cu 85%.

Aproape în toate cazurile, acești migranți și refugiați nu aspiră să rămână în România sau în țările vecine. Prima lor opțiune este să-și continue călătoria spre vest și să încerce să se stabilească în țări ca Austria, Germania sau Franța, unde există comunități care îi susțin, iar ajutorul de stat acordat refugiaților este mult mai atractiv decât în România.

Confruntați cu aceste circumstanțe, mulți dintre cei care solicită azil evadează din centrele de primire de pe teritoriul românesc, pentru a se întoarce în regiunea frontierei de vest. În această zonă care se învecinează cu Serbia și cu Ungaria – în special în cel mai important oraș din zonă, Timișoara – migranții se regrupează în clădiri abandonate, pentru a-și continua călătoria clandestină.

Conform datelor poliției de frontieră, aproape toți migranții ilegali prinși în timp ce încercau să părăsească teritoriul României au căutat să facă acest lucru pentru a intra ilegal în Ungaria”.

Migranții nu își încearcă norocul doar strecurându-se în tiruri, mai scrie publicaţia spaniolă. În prima jumătate a acestui an, poliția de frontieră română a „identificat peste 300 de contrabandiști” care încercau să faciliteze treceri ilegale în schimbul unor sume de bani.