Este foarte posibil ca BNR să majoreze astăzi dobânda-cheie, în contextul creşterii inflaţiei, consideră analiştii. Majorarea dobânzii-cheie va duce la majorarea dobânzilor băncilor comerciale, mai întâi la credite şi apoi la depozite.
Aseară, fostul premier Florin Cîţu s-a arătat îngrijorat de posibilitatea ca rata inflaţiei să depăşească pragul de 10%, susţinând că Banca Naţională a României are un rol foarte important în ceea ce priveşte inflaţia. “Rata inflaţiei este deja mare, se duce spre două cifre. Dacă depăşeşte 10%, mă îngrijorează. Dar trebuie să fim foarte oneşti şi să spunem că atributul controlului inflaţiei revine sută la sută Băncii centrale. (…) Sunt două variante: pe de o parte, Banca centrală, prin instrumentele pe care le are – şi asta este dobânda, preţul banilor – poate uşor, uşor să scumpească preţul banilor, asta este o variantă”, a afirmat Cîţu, fost ministru de Finanţe, marţi seară, la B1 Tv.
În 10 ianuarie, Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României a decis majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,00 la sută pe an, de la 1,75 la sută pe an, începând cu data de 11 ianuarie 2022. Potrivit BNR, Consiliul de administrație al BNR a decis cu majoritate de voturi – 7 voturi pentru, 2 voturi împotrivă – majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,00 la sută, de la 1,75 la sută; 2 membri ai Consiliului au votat majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,25 la sută.
În şedinţa din 10 ianuarie, membrii Consiliului BNR au arătat că, potrivit noilor date și evaluări, rata anuală a inflației va crește probabil gradual în următoarele luni, depășind astfel valorile ușor descrescătoare evidențiate pe acest orizont de timp de prognoza pe termen mediu din luna noiembrie 2021. Membrii CA BNR au reamintit că aceasta indica un vârf al dinamicii inflației de 8,6 la sută în iunie 2022, urmat de o descreștere până la 5,9 la sută în decembrie 2022 și apoi la 3,3 la sută în septembrie 2023 – ușor sub limita de sus a intervalului țintei.
Potrivit minutei şedinţei BNR din ianuarie, înrăutățirea perspectivei apropiate a inflației este atribuibilă integral efectelor directe și indirecte, recente și viitoare, ale șocurilor adverse pe partea ofertei, ce afectează în perspectivă atât evoluția componentelor exogene ale IPC, cât și dinamica inflației de bază: “Determinante sunt majorările mai ample de prețuri anticipate a fi consemnate de energia electrică și gazele naturale – chiar și în contextul aplicării măsurilor de compensare și plafonare –, precum și de alimentele procesate, în principal pe fondul ascensiunii cotațiilor produselor energetice și ale mărfurilor agroalimentare. Influențe suplimentare sunt așteptate din scumpirea produselor din tutun, dar și a unor mărfuri nealimentare, inclusiv a celor importate, sub impactul majorării costurilor și al blocajelor în lanțuri de producție și aprovizionare. Toate acestea sunt de natură să amplifice și să prelungească mai mult deviația pozitivă a ratei anuale a inflației de la limita de sus a intervalului țintei, mai ales ulterior sistării măsurilor de compensare și plafonare a prețurilor la energie, dar și să genereze pe orizontul mai îndepărtat de timp efecte de bază dezinflaționiste.
| Știri BVB