Update articol:

Adrian Codirlaşu: Decelerarea economiei va continua și în anul următor și va înregistra o creștere în jur de 4%; Laurian Lungu: Politica fiscală este de așteptat să fie mai prudentă

* Economia României va înregistra în anul 2021 o creștere economică în jur de 7%, spune Adrian Codirlaşu, vicepreşedinte al Asociaţiei CFA România

* Adrian Codirlaşu: Decelerarea economiei va continua și în anul următor și, în condițiile dispariției efectului de bază, va înregistra o creștere economică în jur de 4%.

* Potrivit economistului  Laurian Lungu, datoria publică a României creşte într-un mod destul de îngrijorător, iar un element la care ar trebui să acordăm mai multă atenţie este majorarea ratelor dobânzilor pe pieţele internaţionale

 

Evoluția economiei în 2022 va fi influențată de mai multe elemente, printre care impactul inflației – îndeosebi prețurile la energie – asupra consumului, majorarea ratelor dobânzii, oportunitatea PNRR, deficitul bugetar ridicat, pandemia de coronavirus, dar şi un posibil război între Rusia și Ucraina, potrivit analiştilor.

Adrian Codirlaşu, vicepreşedinte al Asociaţiei CFA România, ne-a declarat: “În a doua parte a anului 2021, economia decelerează atât sub impactul valului 4 al pandemiei, care în cazul României a fost cel mai sever din punct de vedere medical, cât și al majorării prețurilor produselor enegetice. În aceste condiții, economia României va înregistra în anul 2021 o creștere economică în jur de 7%.

Decelerarea economiei va continua și în anul următor și, în condițiile dispariției efectului de bază, va înregistra o creștere economică în jur de 4%.

Însă economia românească are și o mare oportunitate în anii unrmatori și anume PNRR. Realizarea pachetului de reforme și de investiții asumate prin PNRR poate aduce, începând chiar de anul următor, puncte bune la creșterea PIB. De asemenea, așa cum menționau și agențiile de rating, PNRR alături de procedura de deficit excesiv în care se află România, vor constitui ancore importante în gestionarea bugetului de stat și a deficitului, și implicit în menținerea rating-ului recomandat investițiilor (investment grade) al României.

Însă pentru anul viitor sunt și riscuri importante, atât economice cât și din afara economiei și anume:

Ca riscuri economice:

  • rata inflației, care este ridicată și a fost doar amânată până în primăvara anului următor de acțiunile guvernului de plafonare a prețului energiei de către Guvern. Inflația ridicată generează și va genera în continuare majorarea ratelor de dobândă.
  • Deficitul bugetar ridicat, în condițiile asumării de către Guvern a majorării cheltuielilor sociale în anul următor. Având în vedere și constrângerile de reducere a deficitului bugetar, nu sunt excluse majorări de taxe anul viitor.

Riscuri din afara economiei:

  • Coronavirusul: valul 5, care vine pe fondul unei rate reduse de vaccinare (a doua cea mai redusă din Uniunea Europeană), și a unui sistem medical mai puțin performant decât al celorlalte țări din Uniunea Europeană. Chiar dacă autoritățile nu impun măsuri de distanțare, acestea, așa cum s-a observat în valul precedent, vor fi luate individual. Cu impactul aferent asupra mobilității și implicit consumului.
  • Un posibil război între Rusia și Ucraina. Acesta va avea un impact puternic asupra prețului gazului natural și apoi al energiei electrice. De asemenea va crește aversiunea la risc și implicit prudență în țările de la granița cu Ucraina, Rusia, Belarus”.

 

  • Economistul Laurian Lungu: Politică fiscală este de așteptat să fie mai prudentă

 

Laurian Lungu, analist economic şi cofondator Consilium Policy Advisors Group, spune: “Economia României se află în acest moment pe o pantă descendentă, după revenirea spectaculoasă din trimestrul 3 al anului trecut. Creșterea PIB de 0,3% din 2021 T3 (față de trimestrul anterior) evidențiază continuarea tendinței de decelerare, începută cu un an în urmă. Un aspect relevant este faptul că aportul formării brute de capital fix a avut o contribuție marginal negativă la creșterea PIB, consumul privat devenind, încă o dată, motorul de creștere al economiei.

Evoluția economiei în următoarele 2 trimestre va fi influențată de mai multe elemente. În primul rând ar fi impactul inflației – îndeosebi al prețurilor la energie – asupra consumului. Dacă această rată relativ ridicată a inflației va persista pe termen scurt este posibil să influențeze consumul, pe măsură ce o parte mai mare a venitului este alocată cheltuielilor de întreținere a locuinței și transportului. Acest efect, coroborat cu tendința de creștere a ratelor dobânzii, va influența creșterea economică atât în 21T4 cât și în 22T1.

Politica fiscală este de așteptat să fie mai prudentă, atât pentru a aduce deficitul bugetar sub control cât și pentru a ajuta la îndeplinirea obiectivelor asumate în PNRR. Aceasta înseamnă că o creștere aleatoare a unor categorii de cheltuieli bugetare, o politică nocivă în unii ani din trecut, va fi mult mai dificil de executat”.

Potrivit lui Laurian Lungu, datoria publică a României creşte într-un mod destul de îngrijorător, iar un element la care ar trebui să acordăm mai multă atenţie este majorarea ratelor dobânzilor pe pieţele internaţionale, de unde noi ne împrumutăm mai scump astăzi decât ne împrumutam în urmă cu şase luni.

Acesta anticipează o rată anuală a inflaţiei în România, pentru anul viitor, “în jur de 8%, ca să luăm cifrele oficiale”, în timp ce pe partea de deficit bugetar “se putea face mai mult în acest an”, pe fondul unei creşteri economice de 6,5 – 7% în 2021. Conform analistului economic, creşterea excesivă a inflaţiei este resimţită de mediul de afaceri iar măsurile luate de Guvern pentru a limita creşterea preţurilor la gaze naturale şi electricitate nu reprezintă o practică tocmai corectă.

“În acest an vedem o creştere excesivă a inflaţiei, iar cei din business o resimt. Eu nu am mai văzut, sincer, un decalaj atât de mare între indicele preţurile producţiei industriale şi indicele preţurilor de consum. Diferenţa este uriaşă: în octombrie, PPI a avut o creştere anuală de 27%, din care componenta de energie a avut peste 75%. Acest lucru va avea implicaţii mari în economie în următoarele trimestre. A apărut, recent, şi inflaţia pe luna noiembrie care, în mod surprinzător, a avut o creştere zero faţă de luna octombrie. Cine a citit mai atent să vadă care este această cauză, a putut observa că la energia electrică şi la gaze există menţiunea că preţurile au ţinut cont de măsurile luate de Guvern pentru a limita creşterea preţurilor la gaze naturale şi electricitate. Aş spune să aceasta nu este o practică tocmai corectă, pentru că sunt schimbări în economie. Trebuie să laşi preţul care este şi după aceea poţi compensa cum vrei în practică… Indicele preţurilor de consum, ajustat cu acele creşteri la gaze şi energie electrică, ar fi avut, probabil, o creştere în jur de un punct procentual – două puncte procentuale, după calculele mele. Nu am fi vorbit acum, în noiembrie, de o inflaţie anuală de 7-8%, ci de una de 9%”, a explicat recent LaurianLungu.

În viziunea acestuia, economia românească începe să se bazeze, din nou, poate mult prea mult pe consum.

  • JP Morgan se așteaptă ca Banca Națională a României (BNR) să crească dobânda cheie cu 50 puncte de bază, în ianuarie,dar va fi prea puțin și prea târziu

JP Morgan se așteaptă ca Banca Națională a României (BNR) să crească dobânda cheie cu 50 puncte de bază, în ianuarie, dar va fi prea puțin și prea târziu, conform unui raport din 13 decembrie. Analiștii consideră că sunt necesare și măsuri prudențiale pentru a limita creșterea creditării.

JP Morgan notează: “O altă creștere de 50 puncte (n.n. a dobânzii cheie) este probabilă în februarie, ceea ce probabil va menține BNR în urma colegilor săi regionali, în ciuda faptului că se confruntă cu cele mai mari riscuri pe termen mediu, din cauza decalajului de producție si a probabilității de lărgire a acestuia pe termen mediu. BNR se confruntă și cu o situație de valută ușor supraevaluată – leul rămâne cel mai puternic din grupul CE4 (Polonia, Ungaria, Cehia) – bazat pe ULC (costul unitar al forţei de muncă) – avand un impact negativ asupra exporturilor.

BNR a decis, pe 9 noiembrie, majorarea ratei dobânzii de politică monetară la 1,75%pe an, de la 1,5% pe an. Rata anuală a inflației a continuat să crească deasupra limitei superioare a intervalului țintei în luna septembrie, urcând la 6,29 la sută, semnificativ peste nivelul prognozat, de la 5,25 la sută în august și 3,94 la sută în iunie. Rata anuală a inflaţiei în luna noiembrie 2021 a fost de 7,8%.
Potrivit Raportului BNR asupra stabilităţii financiare, publicat în această lună, condițiile macroeconomice la nivel global au cunoscut o îmbunătățire, dar situația epidemiologică s-a deteriorat ca urmare a apariției unor noi variante de coronavirus, și a ratei scăzute de vaccinare în special în țările emergente.
În plus, majorarea prețurilor din sectorul energetic, precum și perturbările lanțurilor de producție au creat noi presiuni asupra economiilor deja afectate de criza medicală.
Evoluțiile recente arată necesitatea intensificarii eforturilor de tranziție la
un model de creștere economică durabil, favorabil mediului și eficient energetic.
BNR  a identificat un singur risc sistemic de nivel sever, cu perspective de
menținere: tensiuni la nivelul echilibrelor macroeconomice interne, inclusiv ca urmare a pandemiei COVID-19 și crizei energetice.
Un risc sistemic nou este cel privind întârzierea reformelor și a absorbției fondurilor europene, în special prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Acesta este un risc de nivel ridicat și în creștere. Alte două riscuri de nivel ridicat, dar cu perspective de menținere, sunt riscul privind incertitudinile la nivel global în contextul crizei energetice și al pandemiei COVID-19 și riscul de nerambursare a creditelor contractate de către sectorul neguvernamental.

 

BVB | Știri BVB

FONDUL PROPRIETATEA (FP) (24/06/2022)

Finalizarea ofertei publice de cumparare

TERAPLAST SA (TRP) (24/06/2022)

Desemnare agent de plata pentru dividende 2021

C.N.T.E.E. TRANSELECTRICA (TEL) (24/06/2022)

Acceptare mandate membri provizorii Directorat

PURCARI WINERIES PUBLIC COMPANY LIMITED (WINE) (24/06/2022)

Tranzactii management - art. 19 Reg. (UE) 596/2014

S.N. NUCLEARELECTRICA S.A. (SNN) (24/06/2022)

Raport conf. art. 108 Legea 24/2017 (R)