Folosim cookie-uri pentru a analiza traficul și a îmbunătăți experiența ta.
RefuzEugen Lascu este managing partner la Thepesia Corporate Advisory.
De-a lungul zecilor de mii de ani de existență, de evoluție, omul, „homo sapiens”, s-a dovedit a fi un supraviețuitor campion. Datorită înzestrărilor sale a reușit în peste 80 de mii de ani de existență să se schimbe fundamental pe sine, dar și planeta. De 80 de mii de ani, când primii noștri înaintași au apărut în Etiopia, apoi s-au răspândit pe întreaga planetă, au trebuit să facă față și să găsească răspunsuri la evoluția planetei, la capriciile acesteia (recomand cartea lui Lewis Dartnell- „Origins. How the Earth shaped the Human History” și istoricul în vogă Yuval Noah Harary – „Sapiens”).
În lupta sa pentru supraviețuire, pentru dezvoltare, acesta a trecut printr-un număr de evenimente, care i-au marcat existența și au contribuit fundamental la ceea ce este astăzi.
Aceste evenimente sunt denumite generic revoluții, pentru că i-au schimbat fundamental statutul. Ele reprezintă răspunsurile, soluțiile găsite la provocări majore (schimbări climatice, foamete, pandemii etc.). Din nou, subliniez: Prin toate aceste schimbări, omul s-a dovedit a fi un supraviețuitor, o forță creativă).
Privind această evoluție, decelăm un număr de revoluții fundamentale (recomand cartea lui Klaus Schwab – „The fourth Industial Revolution”). Revoluțiile s-au produs când noi tehnologii și moduri noi de a privi lumea au generat schimbări profunde în sistemele economice și structurile sociale:
Această nouă revoluție nu este doar despre mașini și sisteme inteligente, interconectate, ci are o amploare mult mai vastă. Aceasta a ajutat la deschiderea de noi teritorii științifice și aplicative: secvențierea genetică, nanotehnologie. A reușit să aducă umanitatea într-un nou proces de resetare: științifică, socială, umană.
Cu siguranță, fuziunea acestor tehnologii, impactul lor, o face total diferită față de cele anterioare.
Viteza de inovare, de schimbare, este mult mai mare. Se vorbește din ce în ce mai mult de “inovația disruptivă” ca un motor esențial în dezvoltare. Capitalul de “inovație” a devenit diferențiatorul cel mai important într-un mediu economic atât de disruptiv, este garanția supraviețuirii și a succesului.
Am pășit într-o “eră digitală”. Inteligența Artificială (IA) este prezentă în toate: de la mașini care se conduc singure, drone, la asistenți virtuali, la programe de traducere automată. IA a făcut într-un timp foarte scurt progrese uriașe, prin creșterea exponențială a puterii de calcul, analiză, prin construcția de mega-date. Au rezultat, astfel, noi tipuri de “machine learning”, care permit roboților inteligenți și computerelor să se auto-programeze, să optimizeze soluții. Internet of Things ( IoT), Robotic Business Automation ( RBA), nu sunt ficțiuni, sunt adevăruri tangibile.
Fiecare revoluție la vremea sa a avut nu numai consecințe pozitive, de progres, dar a adus de multe ori și provocări imense. Fiecare revoluție a schimbat mediul economic, social, a resetat omul, cu toate consecințele sale, a obligat la adaptare. Întodeauna au existat și “victime colaterale”.
Una din consecințele acestei revoluții, este ceea ce Brynjolfsson și McAfee au numit ca fiind “The Great Decoupling” – ”Marea Decuplare”.
Spre deosebire de revoluțiile anterioare care au adus în principiu un nivel aproape general de prosperitate, în condițiile exploziei tehnologiilor digitale care generează o dezvoltare economică rapidă, nu toată lumea va beneficia la fel (așa cum arată cel puțin datele statistice și analizele macroeconomice). Comparate cu Revoluția Industrială de la sfârșitul sec. XIX – începutul sec. XX, tehnologiile digitale creează discrepanțe, creează piețe de tipul “winner take all” – “câștigătorul ia tot”. Mai mult, acolo unde leadership-ul nu înțelege, nu are viziunea schimbării, consecința firească este eșecul (de stat sau de business) – “Vae victis”!!
Digitalizarea creează noi tipuri de disrupție economică. În parte, aceasta se reflectă în faptul că tehnologiile digitale devin tot mai puternice și inteligente, ceea ce face ca organizațiile economice (și nu numai) să aibă din ce în ce mai mică nevoie de o anumită categorie de forță de muncă. Această cursă va lăsa o bună parte din oameni în urmă. Cei ce vor câștiga sunt cei cu un nivel de educație mai ridicat, care au capacitatea și abilitățile de a se “împrieteni” cu tehnologia digitală, ceea ce în dezbaterile actuale sunt numiți “college people”.
Trebuie spus că, din perspectiva geopolitică, se creează un hiatus între țările cu un standard de educație ridicat și cele care nu investesc în educație, acolo unde leadership-ul politic este lipsit de viziune. Aceste țări sunt supuse unor riscuri majore: exodul oamenilor educați (college people), fiind atrași în țări unde își pot găsi un viitor mai bun; derapaje politice majore de tip extremism naționalist, suveranism și, în ultimă instanță, izolare, sărăcie.
Canada ”are intenţia” să recunoască Palestina ca stat la Adunarea Generală a ONU, în septembrie,…
Kamala Harris, candidata democrată înfrântă în alegerile prezidenţiale americane de la sfârşitul lui 2024, nu…
Guvernul va aproba în şedinţa de joi un proiect de hotărâre pentru stabilirea mecanismului naţional…
Ucraina va "corecta" o lege care revocă independenţa organismelor anticorupţie, lege care a stârnit un…
Rezerva Federală a SUA (Fed) a menţinut dobânda de referinţă la un interval cuprins între…
Ionuţ Aurică a fost numit în funcţia de vicepreşedinte al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală,…
This website uses cookies.
Read More