“Astăzi, Europa răspunde noii situaţii geopolitice globale şi îşi afirmă independenţa în ceea ce priveşte materiile prime critice”, a declarat vicepreşedintele Comisiei Stephane Sejourne, la prezentarea noului plan de acţiune.
În următoarele 12 luni, Comisia Europeană va mobiliza aproape trei miliarde de euro pentru a finanţa proiecte strategice în extracţia, rafinarea şi reciclarea acestor minerale şi metale, care sunt esenţiale pentru numeroase sectoare, atât în Europa, cât şi în ţările partenere.
Pentru a realiza acest lucru, Comisia va mobiliza fonduri din programele europene şi de la Banca Europeană de Investiţii. În plus, va crea un Centru European pentru Materii Prime Critice la începutul anului 2026.
“Acesta va avea trei misiuni principale: să monitorizeze şi să evalueze nevoile, să facă achiziţii la comun, în numele statelor membre, dar şi să depoziteze şi să livreze în funcţie de nevoile companiilor”, a explicat Sejourne.
O altă acţiune concretă – Bruxelles-ul doreşte să restricţioneze exporturile de fier vechi şi deşeuri de magneţi permanenţi (care sunt fabricaţi din pământuri rare şi utilizaţi în numeroase aplicaţii industriale) la începutul anului viitor, pentru a promova reciclarea acestora în Europa. UE analizează, de asemenea, restricţii mai specifice privind exporturile de deşeuri de aluminiu şi ar putea face acelaşi lucru şi pentru cupru.
Pământurile rare au devenit esenţiale pentru sectoare întregi ale economiei, în special industria auto, energia regenerabilă, tehnologiile digitale şi apărarea. Acestea sunt utilizate pentru fabricarea de magneţi puternici, catalizatori şi componente electronice.
China, care deţine majoritatea rezervelor mondiale de pământuri rare, domină nu numai mineritul, ci a dezvoltat şi un cvasi-monopol asupra rafinăriilor. Gigantul asiatic exercită un control similar asupra anumitor metale strategice, cum ar fi galiul, utilizat în fabricarea de semiconductori.
Acum doi ani, Europa a adoptat o legislaţie menită să-i asigure aprovizionarea cu materii prime critice. În prezent, UE se află într-o situaţie tensionată cu China, care anul acesta a intensificat restricţiile asupra exporturilor sale de pământuri rare, şi cu SUA, sub Donald Trump, care negociază acorduri bilaterale pe toate părţile pentru a-şi asigura aprovizionarea proprie.
Tot miercuri, comisarul european pentru comerţ, Maros Sefcovic, a prezentat o actualizare a doctrinei UE privind “securitatea economică”, inclusiv măsuri care vizează consolidarea autonomiei Europei.
“În întreaga lume, comerţul este folosit ca o armă, lanţurile de aprovizionare sunt sub presiune, iar dependenţele economice se transformă în presiune politică, acest lucru afectând zilnic afacerile noastre şi competitivitatea lor”, a declarat Sefcovic.
Doctrina existentă, prima de acest fel, este de fapt destul de recentă: datează din 2023 şi urmăreşte să tragă învăţăminte din pandemia de Covid-19 şi apoi din războiul din Ucraina, două crize care au ilustrat fragilitatea extremă a lanţurilor de aprovizionare europene. Cu toate acestea, tensiunile geopolitice şi comerciale, precum războiul tarifar cu Statele Unite sub Donald Trump, au determinat Bruxelles-ul să reexamineze dosarul.
Doctrina actualizată vizează flexibilizarea şi modernizarea utilizării principalelor instrumente aflate deja la dispoziţia Bruxelles-ului: controale asupra investiţiilor străine directe, restricţii la exportul anumitor bunuri, diversificarea ţărilor furnizoare şi completarea acestora, acolo unde este necesar.
“Vom utiliza mai strategic şi deliberat instrumentele noastre existente, vom dezvolta altele, dacă este necesar, şi vom îmbunătăţi colectarea noastră de informaţii economice”, a subliniat Sefcovic.
| Știri BVB