European Grids Package – Comisia propune modernizarea infrastructurii energetice a UE pentru a reduce facturile și a spori independența energetică

Infrastructura rețelelor, coloana vertebrală a sistemului energetic european, va fi modernizată și extinsă pentru a-și valorifica întregul potențial.

Pachetul European Grids și inițiativa Energy Highways ale Comisiei, propuse astăzi, vor permite circulația eficientă a energiei în toate statele membre, integrând energia curată mai ieftină și accelerând electrificarea. Acest lucru va contribui la scăderea prețurilor la energie și va sprijini un nivel de trai accesibil pentru toți europenii. De asemenea, va asigura un aprovizionare sigură și fiabilă pe măsură ce Europa se îndepărtează de importurile de energie din Rusia pentru a atinge independența energetică.

Pachetul privind rețelele marchează o nouă abordare a infrastructurii energetice, aducând o perspectivă cu adevărat europeană asupra planificării infrastructurii, accelerând în același timp procedurile de autorizare și asigurând o repartizare mai echitabilă a costurilor în ceea ce privește proiectele transfrontaliere. Noua abordare va permite utilizarea optimă a infrastructurii energetice existente și, în paralel, va accelera dezvoltarea rețelelor și a altor infrastructuri energetice fizice în întreaga UE.

Pentru a asigura viabilitatea infrastructurii rețelelor, Comisia propune modalități suplimentare de finanțare. Partajarea costurilor și gruparea sunt exemple în acest sens: infrastructura energetică transfrontalieră din ce în ce mai integrată oferă beneficii dincolo de teritoriile în care este construită. Acest lucru face ca partajarea echitabilă și transparentă a costurilor să fie esențială pentru a evita sarcini disproporționate pentru consumatorii locali.

Pentru a aborda această problemă, pachetul european privind rețelele vizează să asigure mai multă transparență și echitate în modul în care sunt evaluate costurile și beneficiile. Gruparea proiectelor de infrastructură poate, de asemenea, facilita finanțarea, de exemplu prin înființarea de vehicule cu scop special, atrăgând astfel investiții suplimentare.

Anunțate de președinta Ursula von der Leyen în Discursul său privind starea Uniunii 2025, cele 8 autostrăzi energetice răspund nevoilor de infrastructură cele mai urgente, care necesită sprijin suplimentar pe termen scurt și angajament pentru punerea în aplicare. Acestea au fost selectate pe baza importanței lor strategice pentru finalizarea Uniunii energetice și a nivelului de sprijin politic din partea UE necesar pentru punerea lor în aplicare cu succes.

Comisia se angajează să accelereze imediat realizarea autostrăzilor energetice prin coordonarea politică sporită, bazându-se pe grupurile regionale la nivel înalt, mobilizând sprijinul coordonatorilor europeni și colaborând îndeaproape cu grupul operativ pentru uniunea energetică, extinzând acțiunile de sensibilizare dincolo de statele membre ale UE, acolo unde este necesar. Fiecare proiect va fi prioritizat la nivelul UE, iar Comisia va sprijini statele membre pentru a le acorda aceeași prioritate la nivel național.

Propunerile legislative vor fi transmise acum Parlamentului European și Consiliului în cadrul procedurii legislative ordinare. În paralel, Comisia va continua să colaboreze îndeaproape cu statele membre și cu toate părțile interesate relevante pentru a pune în aplicare proiecte-cheie de infrastructură energetică transfrontalieră, astfel cum au fost publicate recent în a doua listă a Uniunii privind proiectele de interes comun și proiectele de interes reciproc. Această colaborare va fi esențială pentru punerea rapidă în aplicare a inițiativei „Autostrăzile energetice”, precum și pentru accelerarea procesului de autorizare a proiectelor din domeniul energiei din surse regenerabile, a proiectelor de stocare și a stațiilor de reîncărcare.
Context

În ciuda progreselor înregistrate în cadrul juridic actual al UE, Uniunea nu a atins nivelul de interconectare între statele membre care ar permite crearea unei adevărate uniuni energetice, întrucât mai multe state membre nu sunt pe cale să îndeplinească obiectivul de interconectare de 15 % până în 2030. Costul inacțiunii este uluitor: în 2022, combustibilii fosili au avut cea mai mare pondere în consumul brut de energie disponibilă (70 %) în UE, 98 % din totalul petrolului și gazelor utilizate în statele membre fiind importate. Acest lucru expune UE la volatilitatea prețurilor și la riscuri geopolitice.

În 2024, prețurile industriale ale energiei electrice în UE au ajuns la 0,199 EUR pe kWh, comparativ cu 0,082 EUR în China și 0,075 EUR în SUA. În prima jumătate a anului 2025, prețul mediu al energiei electrice pentru consumatorii din UE a variat de la 0,3835 EUR pe kWh în Germania la 0,1040 EUR pe kWh în Ungaria, în timp ce prețurile energiei electrice pentru consumatorii non-casnici au variat de la 0,2726 EUR pe kWh în Irlanda la 0,0804 EUR pe kWh în Finlanda. Un motiv cheie pentru această disparitate este nivelul insuficient al investițiilor în infrastructura noastră și al integrării acesteia.

Prin urmare, este esențial să se sporească sprijinul financiar. În cadrul cadrului financiar multianual 2028-2034, Comisia a propus o creștere de cinci ori a bugetului CEF pentru energie, de la 5,84 miliarde EUR la 29,91 miliarde EUR. Finanțarea publică va fi completată de acțiuni menite să stimuleze investițiile private în cadrul viitoarei strategii de investiții în energia curată.