-
România are un avantaj structural real în matematică și informatică teoretică. Performanțele academice raportate la cap de locuitor sunt printre cele mai ridicate din lume.
-
Interviu cu Marian Murguleț, CEO și acționar majoritar Trencadis
Cum considerați că va evolua IT-ul în 2026? De ce spuneți că „business as usual” în IT devine faliment garantat?
Marian Murguleț: În 2022 am început să spun public că AI-ul va produce o ruptură majoră în IT. Reacția dominantă a fost scepticismul. Piața era încă amețită de succesul outsourcing‑ului și trata AI-ul ca pe un instrument auxiliar, nu ca pe o schimbare structurala.
Astăzi, lucrurile sunt clare. Nu mai vorbim despre ipoteze, ci despre efecte vizibile. Transformarea este deja în curs, iar consecința este evidentă: companiile care nu își reașază echipele și procesele în jurul AI-ului nu vor supraviețui lui 2026.
Din păcate, IT-ul in Romania funcționează încă pe un model care nu mai corespunde realității economice. Echipe mari, creștere prin volum, facturare pe timp. Acest model a fost viabil cât timp munca umană era principala sursă de valoare.
Dar AI-ul reduce drastic costul muncii intelectuale. Nu gradual, ci structural, dintr-odată.
Când raționamentul devine ieftin și replicabil, instant multe roluri devin inutile. Și nu pentru că oamenii n-ar fi buni profesioniști, ci pentru că sistemul nu mai are nevoie de ei în aceeași formă.
România nu mai este competitivă prin cost. Ne-am amăgit prea mult timp. Taxele au crescut, salariile au crescut, iar firmele locale nu mai pot concura prin preț pe piața globală. Clienții aleg acum fie eficiența AI-ului, fie piețe cu adevărat low‑cost, ca și India sau Bangladesh.
Rezultatul este foarte previzibil din perspectiva mea: 2026 va aduce restructurări masive pentru cei care nu au votat la timp.
Am anticipat această direcție încă din 2022, odată cu venirea mea în Trencadis. Viteza de adopție a AI-ului depășește capacitatea de adaptare a structurilor clasice: organizații, spații de birouri, sisteme fiscale.
Ce am făcut noi a fost simplu. Ne-am pregătit din timp. Am redus tot ce era redundant și continuăm să optimizăm. Viitorul aparține arhitecților de sisteme autonome, nu executanților.
Organizațiile care vor rămâne în picioare vor fi mai mici, mult mai clare în scop și foarte eficiente. Puțini oameni, roluri bine definite, AI folosit sistematic. Restul va dispărea.
Cum credeți că AI va redefini economia globală?
Marian Murguleț: Aburul a mecanizat forța. Electricitatea a mecanizat energia. Tranzistoarele au mecanizat calculul. Internetul a mecanizat comunicarea.
Inteligența artificială mecanizează rațiunea.
Aceasta este diferența esențială.
Toate marile transformări tehnologice anterioare au eliminat treptat munca fizică: sclavii, animalele de tracțiune, apoi muncitorii manuali în mare parte. De fiecare dată, munca intelectuală a rămas centrul de greutate al economiei. Cei care calculau, gândeau, planificau, coordonau sau decideau au rămas indispensabili.
Pentru prima dată în istorie, acest lucru se schimbă. Munca intelectuală standardizată – ceea ce numim astăzi TESA, knowledge work, white-collar work – își pierde rapid relevanța economică.
AI-ul nu înlocuiește inteligența umană în sens abstract. Înlocuiește procesele de gândire repetitive, formalizabile, predictibile. Exact acele procese pe care s-a construit mare parte din economia modernă a serviciilor.
Consecința este o comprimare severă a valorii muncii intelectuale. Nu pentru toți, dar pentru majoritate. Valoarea se mută către cei care definesc sistemele, arhitecturile și regulile jocului. Nu către cei care le operează.
Această mutare are o magnitudine fără precedent. Afectează simultan productivitatea, structura companiilor, piața muncii și raportul dintre capital și muncă. Nu există un sector protejat prin definiție.
De aceea statele care înțeleg acest lucru tratează AI-ul ca pe un factor de putere. Nu ca pe o industrie, ci ca pe o infrastructură cognitivă.
Economia globală se va reorganiza în jurul controlului asupra modelelor de inteligență. Cine nu le dezvoltă sau nu le înțelege va depinde de cei care o fac.
Cum va influența AI piața muncii din domeniu?
Marian Murguleț: Impactul asupra pieței muncii din IT este direct și profund. Nu vorbim despre ajustări marginale, ci despre o schimbare de structură.
Rolurile construite în jurul execuției repetitive vor dispărea rapid. Inclusiv cele considerate până recent „senior”.
Piața se va polariza. Pe de o parte, un număr mult mai mic de oameni capabili să înțeleagă sisteme complexe, să definească probleme corect și să coordoneze AI-ul. Pe de altă parte, un volum mare de competențe care nu mai au unde să se ducă.
Un singur profesionist care știe să lucreze cu agenți AI poate livra cât o echipă întreagă din modelul vechi. Fără nici o exagerare, consecințele noii productivități pot fi exponențiale.
Efectele nu vor fi doar economice. Vor fi sociale. Presiune pe salarii, presiune pe sisteme de educație, presiune pe politicile publice.
Adaptarea nu mai este opțională. Cine nu se repoziționează va ieși din piață.
Ce trebuie să facă România pentru a nu pierde cursa AI?
Marian Murguleț: Pentru a răspunde corect, trebuie clarificat mai întâi ce este, de fapt, tehnologia AI de astăzi.
Inteligența artificială nu este un fenomen unitar, iar de-a lungul timpului au existat două mari direcții: una bazată pe reguli, logică și structuri formale, și alta bazată pe date, statistici și aproximare.
Paradigma dominantă în prezent este cea probabilistică. Modelele de tip LLM, ca popularele ChatGPT sau Gemini sunt expresia ei cea mai avansată. Sunt eficiente, scalabile și utile, dar funcționează prin corelații statistice, nu prin înțelegere structurală.
Acest lucru generează limite clare: halucinații, lipsă de cauzalitate, dificultăți de aliniere și imposibilitatea învățării continue fără costuri mari de retraining. Consecințe arhitecturale care astăzi limitează viteza de deployment în piață a noilor tehnologii.
Mergând mai departe, la nivel macro, ecosistemul economic AI este stratificat pe patru mari paliere: energie, hardware, modele și aplicații. Toate statele trebuie să decidă unde au capacitatea să fie relevante.
Singurele decizii evidente sunt ale Statelor Unite și ale Chinei, care au transformat fenomenul într-o nouă cursă de înarmare a Secolului XXI.
Cum o prezicea extrem de bine în ianuarie 2020, Indermit Gill, World Bank Group’s Chief Economist, într-un articol de referinta din Ianuarie 2020: Inteligența artificială va decide cine conduce lumea în secolul XXI.
Europa deocamdată pare ca doar reglementează.
În ceea ce privește România, nu avem avantaje competitive reale la energie sau hardware, iar aplicațiile necesită distribuție globală – lucru la care nu ne pricepem.
România are în schimb un avantaj structural real în matematică și informatică teoretică. Performanțele academice raportate la cap de locuitor sunt printre cele mai ridicate din lume. Școlile de logică, algebră, teoria calculului și algoritmică au produs constant specialiști de nivel foarte înalt.
Matematicieni și informaticieni români se regăsesc în aproape toate echipele relevante de AI la nivel global, în roluri de cercetare și arhitectură. Companii construite pe fundații matematice solide, precum Databricks sau Harmonic AI, evaluate deja la nivel de miliarde, includ expertiză românească în nucleul lor.
Singurul palier unde România poate conta este cel al modelelor și al arhitecturilor de inteligență. Acolo unde contează matematica, logica și gândirea formală.
Și exact în acest context, împreună cu Institutul de Matematică „Simion Stoilow” (IMAR) și cu Institutul de Logică și Știința Datelor (ILDS), a fost lansată Inițiativa Gânditorul, un program de cercetare fundamentală în inteligență artificială, coordonat de Asociația IBF – un start-up non profit lansat împreună cu Radu Negulescu.
Programul este axat pe dezvoltarea de modele alternative, neural-symbolic și Real World Models, care combină învățarea statistică cu structură formală.
Anticipăm dezvoltarea unor modele mai puternice și mai precise.
Începând din luna ianuarie demarăm primul proiect pilot, care implică o echipă de cercetători activi în logică formală, matematică, machine learning și procese stocastice, inclusiv cercetători formați la MIT, Oxford și Louvain.
Este o direcție realistă pentru România. Nu ușoară, dar posibilă.
De ce România nu face centre de date? De ce nu ne pregătim pentru acest șoc al AI?
Marian Murguleț: Centrele de date sunt o competiție de capital, energie și scară. România nu are un avantaj competitiv acolo. Investițiile în infrastructură fără control asupra modelelor duc la dependență, nu la suveranitate.
Valoarea este în modelele de inteligență și în capacitatea de a le înțelege și controla. Cine nu are asta va furniza doar curent și spațiu.
Este o alegere strategică. Iar strategia corectă pentru România ar trebui să fie cercetarea fundamentală, nu infrastructura brută.
| Știri BVB