Folosim cookie-uri pentru a analiza traficul și a îmbunătăți experiența ta.
RefuzCalin Ile, Dragos Anastasiu si Florin Jianu (de la stanga la dreapta)
*Actualizare> Dragoş Anastasiu: Economia României are un potenţial de creştere mai mare de 5,5%, dar nu mai există încredere
Economia României are un potenţial de creştere mai mare de 5,5%, însă mediul de afaceri nu mai are încredere şi amână investiţiile, iar efectele se vor vedea mai ales după 2020, a declarat, luni, Dragoş Anastasiu, vicepreşedintele Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism.
El a arătat că mediul de afaceri nu gândeşte pe termen scurt, ci în decade, mai ales investitorii străini.
“Bugetele noastre de companii se fac prin septembrie-octombrie pentru anul viitor şi iei în calcul dezvoltarea ţării, dezvoltarea industriei tale, a Europei. La începutul lunii decembrie, toate bugetele noastre sunt terminate. Apoi vine o ordonanţă de urgenţă care schimbă bugetele tuturor companiilor din România de la 1 ianuarie. Hai că noi, românii, ne-am mai obişnuit, dar cum se vede această situaţie de către investitorii străini? Este foarte grav ce se întâmplă, se pierde încrederea”, a spus Anastasiu, potrivit Agerpres.
Oficialul ANAT a subliniat că economia ţării are potenţialul de a creşte cu mai mult de 5,5%, însă nu se va întâmpla acest lucru din cauza lipsei de încredere.
“În acest context de totală neîncredere se întâmplă un lucru, lumea se gândeşte de şapte ori înainte să investească. România este o ţară cu potenţial extraordinar, însă în această gâlceavă generală lucrurile nu vor fi aşa cum ne dorim, iar efectele se vor vedea mai ales din 2020 încolo. Proiectele de investiţii se pun pe hold, eu însumi am oprit două proiecte pentru că nu am încredere, mai ales că punem băncile la zid, cele care ar trebui să finanţeze economia”, a arătat el.
Anastasiu a subliniat că este foarte important sentimentul investitorilor.
“Dacă ne tot plângem şi tot zicem de criză, chiar va veni criza. Dacă toţi se setăm pe criză şi începem să tăiem, e home made, ne-o facem singuri. Fac din nou apel la dialog, care a lipsit cu desăvârşire, dar nu din cauza noastră, noi am făcut atâta dialog de ne doare gura, am produs atâtea materiale cât n-am produs în viaţa noastră. Nu e treaba noastră să facem politici publice”, a mai spus reprezentantul mediului de afaceri.
El a amintit şi că ordonanţa privind revoluţia fiscală nu a devenit încă lege, iar o modificare a acesteia ar avea efecte dezastruoase în mediul de afaceri.
“Ce catastrofă ar fi ca după un an jumate să se schimbe ceva. Ne pune pe gânduri pe unii, iar pe alţii îi pune pe fugă şi nimeni nu performează. Ne-am bucurat în ultimii doi ani că au crescut salariile şi pensiile şi este normal să fie aşa, vrem şi noi să ne dezvoltăm, toate aceste lucruri nu vor putea fi plătite dacă economia nu poate tura la maximum. Şi nu va putea tura atâta timp cât nu va fi încredere. Dacă bugetul pe anul în curs este făcut în februarie, când toate companiile au deja bugetele făcute şi ne aşteptăm la noi schimbări, în ritmul ăsta ne vom trezi în gard”, a precizat vicepreşedintele ANAT.
……
Bugetul de stat pe anul 2019 este fragil și dezechilibrat, consideră Florin Jianu, președintele Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR).
CNIPMMR susține necesitatea revizuirii bugetului de stat pe anul 2019 în vederea consolidării acestuia, susținerii creșterii investițiilor și dezvoltării economice, solicitând: ”
Comisia Europeană în prognoza de iarna, evidențiază următoarele aspecte:
– principalul motor al creșterii a fost consumul privat, susținut de reducerea impozitelor indirecte și de majorarea salariilor atât în sectorul public, cât și în sectorul privat;
– în perspectivă, creșterea PIB-ului se va reduce la 4,5% în 2018 și la 4,0% în 2019;
– se estimează că consumul privat va continua să acționeze ca principalul factor de creștere pe parcursul orizontului de prognoză;
– Boom-ul în consumul privat a dus la o creștere a importurilor;
– inflația a început să se accelereze în a doua jumătate a anului, în principal din cauza creșterii prețurilor la alimente și energie;
– Inflația globală se preconizează că va continua să crească pe măsură ce presiunile asupra cererii vor crește, iar efectul reducerilor fiscale din ianuarie 2017 se va reduce; inflația se preconizează a fi de 4,1% în 2018 și de 3% în 2019;
– După contractarea în 2016, investițiile totale au început să crească din nou în 2017. Ritmul de redresare, totuși, a rămas scăzut, pe măsură ce investițiile publice au scăzut brusc pentru al doilea an consecutiv. Se estimează că investițiile vor fi consolidate în urma unei ameliorări a implementării proiectelor finanțate din fonduri UE (Sursa: “Winter 2018 Interim Economic Forecast: A solid and lasting expansion”, https://ec.europa.eu/info/business-economy-euro/economic-performance-and-forecasts/economic-forecasts/winter-2018-economic-forecast_en).
Și ipotezele privind dinamica numărului de angajați și a câștigului salarial brut în sectorul privat sunt extrem de favorabile (preconizate să crească în 2019 cu 3,7%, respectiv 13,8%), în condițiile în care datele lunare publicate de Institutul Național de Statistică relevă un trend de încetinire vizibila a ritmului de creștere a numărului de salariați din sectorul privat, de la 4% în 2016, la 3,2% in 2017 și 1,7% în perioada ianuarie-noiembrie 2018; în acest context o accelerare la un ritm de crestere de 3,7% a numărului de salariati în sectorul concurențial este nerealistă, ritmului de creștere neputând depăși 1,5%-1,7%. Ritmul anual de creștere al salariului brut din sectorul privat de 13,8% avut în vedere este superior evoluției din ultimii trei ani (10,7% în 2016, 12% în 2017, respectiv circa 11.2% in ianuarie-noiembrie 2018) și ar implica o deviație de la ritmul de creștere a salariului brut în sectorul concurential din proiecția realizată de Comisia de Prognoza de circa 1,8%, ceea ce indică o senzitivitate ridicată a agregatelor de venituri la ipotezele privind dinamica pieței muncii (un ritm de crestere a anvelopei salariale din economie inferior cu 1% scenariului luat în calcul în construcția bugetară duce la un deficit mai mare cu 1,2 miliard de lei, respectiv 0.115% din PIB, ca urmare a veniturilor mai mici din impozitul pe venit și mai ales din contribuții sociale).
– fond de microfinanțare a întreprinderilor mici și mijlocii axat pe dezvoltarea spiritului antreprenorial, inovare de vârf și introducerea noilor tehnologii;
– programe de cercetare, dezvoltare și consultanță privind managementul, marketingul, networkingul, investițiile în întreprinderi mici și mijlocii, în vederea furnizării de soluții pragmatice pentru creșterea funcționalității și performanțelor firmelor pe piața internă și internațională;
– fond pentru cofinanțarea realizării de produse ecologice;
– fond pentru minigranturi pentru microîntreprinderi;
– program pentru organizarea, în fiecare regiune a țării, a unor clustere inovative, focalizate pe produse pentru export, finanțate din fonduri europene, care să valorifice potențialul și condițiile specifice fiecărei zone;
– fond «capital de risc»,în vederea finanțării înființării de start-up-uri inovative;
Consiliul a prezentat, astăzi, o serie de contradicții între declarații și cifre. CNIPMMR a arătat:
2.2. Creșteri imense a creditelor de angajament, chiar și de 5.794,52% în condițiile în care raportarea se face la anul 2018, an pentru care au fost de asemenea prevăzute creșteri semnificative comparativ cu 2017 a creditelor de angajament. Proiectul Bugetului de stat pentru anul 2019 continuă practica din anul anterior, având prevăzut o dinamică spectaculoasă a creditelor de angajament, care ar putea deveni totodată și principala problemă a situației bugetare în următorii ani. Orice construcție bugetară bazată pe programare multianuală necesită prevederi distincte: execuția curentă a bugetului, pe de o parte, și execuția multianuală, pe de altă parte. Creditele de angajament privesc această execuție multianuală a bugetului, adică sumele destinate angajării de cheltuieli multianuale, care atrage efectuarea de plăți în exercițiile bugetare viitoare. Cu cât creditele de angajament prevăzute în prezent vor fi mai mari, cu atât mai mare va fi presiunea pe bugetele viitoare, prin plățile care trebuie efectuate în contul cheltuielilor angajate în trecut. Un volum record de credite de angajament în 2019, va presa puternic asupra bugetelor viitoare, „bugetul paralel” astfel umflat ținând pe loc sau chiar determinând scăderea important a cheltuielile curente în viitor.
2.3. Creșteri importante de venituri, rezultate din impozite si contribuții datorate de întreprinderi, în condițiile în care scad finanțările pentru programele naționale destinate susținerii IMM-urilor și măsurile de susținere a dezvoltării economiei sunt insuficiente (veniturile din impozitul pe venit, profit și câștiguri capital personae juridice cresc cu 9,53% comparativ cu anul anterior, veniturile din impozitul pe profit crește cu 9,86% comparativ cu 2018, veniturile din impozitul pe profit de la agenții economici cresc cu 10,45% comparativ cu anul anterior, veniturile din impozitulul microîntreprinderilor cresc cu 13,80% comparativ cu 2018, veniturile din impozitul pe veniturile din activități independente cresc cu 79,47% comparativ cu anul anterior, veniturile din contribuția asiguratorie pentru muncă aferentă bugetului de stat crește cu 162,94%, contribuțiile angajatorilor cresc cu 64,35%, etc.).
2.4. Creșteri semnificative de venituri cu grad ridicat de nerealizare (exp. Incasari din valorificarea bunurilor confiscate, abandonate si alte sume constatate odata cu confiscarea potrivit legii cresc cu 529,21% comparativ cu 2018)”.
Totodată, Consiliul atrage atenția asupta reducerii bugetului programelor destinate imm-urilor: “ Proiectul bugetului pe anul 2019 prevede pentru Ministerul pentru Mediul de Afaceri Comert și Antreprenoriat un buget diminuat cu 28,9% comparativ cu 2018. Potrivit Anexei nr.3/60 din proiectul bugetului pe anul 2019, pentru programele naționale derulate de Ministerul pentru Mediul de Afaceri Comert și Antreprenoriat, comparativ cu realizările din 2017 (1.233.113 mii lei credite bugetare) este prevăzută doar suma de 545.520 mii lei credite bugetare, în condițiile în care, potrivit execuției preliminată 2018, pentru aceste programe anul anterior au fost 865.031 mii lei credite bugetare, fiind estimată și o continuă reducere a bugetului acestor programe (în 2020: 431.115 mii lei, credite de angajament și tot atât, credite bugetare; în 2021: 449.502 mii lei, credite de angajament și tot atât, credite bugetare; în 2022: 450.144 mii lei, credite de angajament și tot atât, credite bugetare).
Potrivit Anexei nr.3/60 din proiectul bugetului pe anul 2019, se reduc drastic creditele bugetare aferente Programului pentru stimularea înființării IMM-urilor “Start-Up Nation – Romania” (de la 778.895 mii lei credite bugetare în 2018, la 383.597 mii lei credite bugetare în 2019).
De asemenea, se reduce semnificativ bugetul Programului pentru dezvoltarea activităților de comercializare a serviciilor pe piață (de la 49.949 mii lei credite de angajament în 2018, la 15.392 mii lei credite de angajament în 2019), iar pentru Programului național de microindustrializare creditele de angajament scad de la 74.359 mii lei în 2018, la 22.678 mii lei în 2019.
Programului pentru stimularea înființării și dezvoltării microîntreprinderilor aparținând tinerilor întreprinzători nu mai are prevăzute deloc credite de angajament, ci doar credite bugetare de 8.919 mii lei”.
……
Estimările pentru anul 2019 a principalilor indicatori macroeconomici și bugetari sunt:
Preşedintele american Donald Trump a anunţat miercuri un acord comercial cu Coreea de Sud, în…
Acordul privind tarifele şi comerţul, convenit în 27 iulie de şeful Comisiei Europene, Ursula von…
Bitdefender avertizează asupra unor vulnerabilităţi grave în firmware-ul camerelor de supraveghere Dahua Hero C1 (DH-H4C),…
Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică (DNSC) avertizează cu privire la activităţile recente ale grupării Scattered…
Prim-ministrul lituanian Gintautas Paluckas a anunțat joi că demisionează, în condițiile în care o anchetă…
Declarația unică pentru co-asigurații care de la 01 august nu mai beneficiază de asigurare SE…
This website uses cookies.
Read More