Situația întreprinderilor mici și mijlocii nu este una tocmai roz, a spus Florin Jianu, Președinte de onoare IMM România, la Banking Forum 2025, organizat de Financial Intelligence.
Domnia sa a spus: “În momentul în care ai, în economie, mai multe companii care se închid decât cele care se deschid, atunci ai o problemă. Oricum avem o problemă sistemică, pentru că aveam peste 100.000 de companii, în fiecare an, care se închideau, or asta nu le face bancabile, nu le ajută să scaleze. Însă, în momentul în care ai si mai multe care se închid, cu aproximativ 22-24 mii, scăzând brusc de la tendința de a avea mai multe companii care intră în economie, decât cele care ies, nu știu în ce măsură suntem pe drumul cel bun.
Din cifrele de consum date de INS, reiese o scădere de 7%, producția industrială, comerț etc, nimeni nu se mai uită în acest moment la dezvoltare, la investiții, toți sunt în expectativă.”
Apelul său către ministrul proiectelor europene Dragoș Pîslaru este să dea drumul la instrumente, “cât mai multe, cât mai variate, să le avem în piață, să vă concentrați prezentările pe cele care sunt deschise și disponibile pentru IMM-uri, astfel încât mesajul să fie acela de încredere și de curaj că economia României merge într-o direcție corectă.”
Potrivit lui Florin Jianu, 7 din 10 IMM-uri consideră finanțările nerambursabile de tip grant drept cel mai atractiv mecanism de finanțare pentru perioada 2021-2027.
Banii din fonduri europene sunt folosiți în general pentru achiziții de echipamente și tehnologii, inovare, să țină pasul cu competitivitatea, dezvoltarea de produse, respectiv îmbunătățirea infrastructurii. Potrivit reprezentantului IMM România, sunt diferențe regionale și în ceea ce înseamnă programarea, nevoi mai mari în nord-est, în sud-vest, pentru ceea ce înseamnă fonduri europene, și o capacitate de atragere spre zona bancară sau a instrumentelor, în regiunea București-Ilfov, în centru.
Ne preocupă birocrația fondurilor europene, a mai spus Florin Jianu: „Din păcate, pare că nu învățăm nimic de la un exercițiu financiar la altul. Digitalizarea a însemnat o birocrație în plus. Ce făceai pe hârtie, acum faci și digital, dar nu uiți de hârtie, le ai pe toate. S-a ajuns la niște lucruri inimaginabile în implementarea fondurilor europene, cu declarații la declarații. De fapt, facem rău acestui motor uriaș de care România are nevoie reprezentat de IMM-uri. Aici ar trebui să avem rezultate concrete și imediate, in momentul în care 7 din 10 menționează birocrația ca fiind principalul obstacol pentru fonduri europene, și nu accesarea sau alte tipuri de criterii de eligibilitate.”
Dacă în anii trecuți, 7-8 IMM-uri din 10 se autofinanțau, deja suntem spre 4-5 care se autofinanțează, 5 din 10 obțin credite bancare, leasing și fonduri nerambursabile și spre 20% menționează programele FNGCIMM. Dacă e să ne uităm la 2025, intențiile de investiții sunt scăzute în acest moment, ca urmare a unei nesiguranțe legate de ceea ce înseamnă viitorul pachetelor 1, 2, 3, în care întotdeauna cei care răspund imediat sunt cei din mediul de afaceri, a subliniat Jianu.
Capitalul de lucru este pe locul întâi, din datele IMM Invest, în ceea ce înseamnă destinația fondurilor, la distanță mare de investiția în echipamente și aici trebuie să existe un echilibru, a mai menționat Florin Jianu: „Realitatea arată nevoia capitalului de lucru – această tipologie de investiții în economie, cum e PNRR sau alte tipuri de programe naționale mai bune sau mai rele. Când ai șantiere întregi la nivel național, sigur că ai nevoie, în primul rând, de capital de lucru, de plăți pentru furnizori, de plăți pentru salarii sau cheltuieli curente.”
| Știri BVB