-
“România rămâne o destinație investițională atractivă, cu un potențial semnificativ de creștere. Pentru a valorifica acest potențial, este esențial ca statul român să continue reformele inclusiv prin relansarea procesului de listare a unor companii de stat pe piața de capital”
-
„Orice tranzacție care ar implica vânzarea deținerii Fondului Proprietatea în CNAB este supusă aprobării Adunării Generale Ordinare a Acționarilor Fondului”
De ce considerați că un mandat de administrare de patru ani este potrivit în contextul actual al Fondului Proprietatea, având în vedere că l-ați propus acționarilor la AGA din 26 februarie?
Daniel Naftali: Franklin Templeton își dorește să continue rolul de administrator și fund manager al Fondului pentru un nou mandat de patru ani. În opinia noastră un vot din partea acționarilor în favoarea unui mandat pe termen lung va conduce la asigurarea continuității, predictibilității și focusului pe crearea de valoare pentru acționari. Ne dorim revenirea la un climat de stabilitate, atât de necesar Fondului și acționarilor săi, mai ales că ultimii ani începând cu 1 aprilie 2024, au fost marcați de interimate ale Administratorului de Fond, determinate de factori independenți de controlului nostru.
Având în vedere realizările semnificative ale Fondului Proprietatea sub administrarea Franklin Templeton din ultimii 15 ani, considerăm că suntem în cea mai bună poziție pentru a continua să generam valoare pentru toți acționarii Fondului. Am contribuit în mod esențial la protejarea drepturilor acționarilor minoritari, fiind un promotor activ pentru îmbunătățirea guvernanței corporative, a transparenței, a eficienței, a profitabilității și a responsabilității în cadrul companiilor de stat, existând dovezi concrete în acest sens. De exemplu, de la data calculului performanței Fondului până la 31 decembrie 2025, strategia Franklin Templeton a generat un randament total pentru acționari de 1.340% pentru acțiunile Fondului și de 495% pentru valoarea activului net (VAN) în RON.
Ne dorim continuarea relației noastre de lungă durată cu Fondul și pe viitor și să rămânem un partener de încredere pentru acționari.
Ce părere are Franklin Templeton despre punctul adăugat pe ordinea de zi a AGA de către Ministerul de Finanțe privind acordarea doar a unui mandat de un an, în locul celui de patru ani solicitat de Administratorul de Fond?
Călin Meteș: Franklin Templeton a luat act de punctul introdus de Ministerul de Finanțe pe agenda AGA pentru micșorarea mandatului Franklin Templeton de la patru ani la doar un an dar fără a depăși data la care un nou administrator de fond de investiții alternative (AFIA) este numit ca urmare a finalizării procesului de selecție, primit în ultima zi în care mai puteau fi introduse puncte pe ordinea de zi a AGA.
Din punctul nostru de vedere, ne dorim un mandat de 4 ani, așa cum am negociat cu bună credință cu Comitetul Reprezentanților, iar termenii Contractului de administrare propus de Franklin Templeton, inclusiv comisioanele, au fost propuși având la bază ipoteza unui mandat de administrare a Fondului de patru ani.
De ce a mai adăugat Franklin Templeton un mandat de un an de zile cu comisioane mai mari pe ordinea de zi a AGA?
Daniel Naftali: Termenii comerciali propuși de Franklin Templeton în negocierile cu Comitetul Reprezentaților se refereau la un mandat de 4 ani. Având în vedere punctul propus de Ministerului Finanțelor, precum și pentru a evita apariția unei stări de incertitudine cu privire la administrarea Fondului în condițiile în care Franklin Templeton și-a rezervat dreptul de a nu accepta mandatul în termenii propuși de către Ministerului Finanțelor, precum și posibile comisioane de administrare semnificativ mai ridicate care ar putea rezulta din continuarea administrării Fondului în baza Contractului de administrare actual după data de 1 aprilie 2026, Administratorul Fondului a decis să adauge un nou punct care să fie inclus pe ordinea de zi a AGA, având ca scop clarificarea termenilor acceptabili ai unui mandat de un an (în cazul neaprobării unui mandat de 4 ani).
Reiterăm că preferința noastră este pentru un mandat pe termen lung pe 4 ani.
Cum vedeți colaborarea cu noul CRA în noul mandat, în cazul aprobării la AGA?
Călin Meteș: Franklin Templeton rămâne pe deplin angajat într-o relație profesionistă, transparentă și constructivă cu CR și acționarii Fondului și acționează și va acționa întotdeauna în interesul Fondului Proprietatea și al acționarilor săi.
Care ar fi abordarea FT, în cazul demarării răscumpărării participației de la Aeroporturi București și care ar fi scenariile (în cazul în cazul prețul propus este considerat acceptabil și în cazul în care nu este considerat acceptabil)?
Daniel Naftali: În data de 5 decembrie 2025, CN Aeroporturi București a comunicat Fondului convocatorul pentru AGEA din 8/9 ianuarie 2026, având pe ordinea de zi aprobarea intenției CNAB de răscumpărare a participației minoritare deținute de Fondul Proprietatea în cadrul CNAB. FT a informat piața că nu a fost consultat de către CNAB cu privire la o potențială tranzacție a pachetului de acțiuni deținute de Fond la CNAB. Avand în vedere hotărârea AGEA CNAB, FT în calitate de fund manager al Fondului și-a exprimat intenția de a colabora cu conducerea CNAB, consultanții acesteia și alte părți interesate relevante pentru a obține cel mai bun rezultat posibil pentru acționarii Fondului.
Decizia CNAB reprezintă un potențial eveniment de lichiditate pentru Fondul Proprietatea, pe care îl tratăm cu maximă seriozitate, inclusiv prin inițierea pașilor pentru selectarea unor consultanți specifici unui astfel de proces de lichiditate a participației.
Obiectivul nostru este să protejăm interesele Fondului Proprietatea în calitatea sa de acționar minoritar în CNAB și să maximizăm valoarea pentru acționarii Fondului Proprietatea.
Totodată, orice tranzacție care ar implica vânzarea deținerii Fondului Proprietatea în CNAB este supusă aprobării Adunării Generale Ordinare a Acționarilor Fondului, având în vedere ponderea acestei participații în activul Fondului.
În contextul în care România trebuie să facă 3 listări, conform angajamentelor PNRR, dar și experiența anterioară în care Comisia a acceptat ca vânzarea în cadrul listării Hidroelectrica să fie făcută de Fondul Proprietatea, aveți discuții pentru a mai lista companii din portofoliul Fondului?
Călin Meteș: Din perspectiva portofoliului Fondul Proprietatea considerăm că există o serie de companii care sunt candidați ideali pentru listare, companii precum Aeroporturi București, Portul Constanța sau Salrom.
Așa cum s-a întâmplat și în cazul listării Hidroelectrica, reamintim că implementarea cu succes a listării unor companii din portofoliul Fondului Proprietatea nu poate fi realizată decât cu sprijinul acționarului majoritar Statul Roman prin ministerele de resort și a conducerii companiilor respective în vederea îndeplinirii pașilor procedurali și pregătirii companiei pentru o listare de succes.
Menționăm ca am purtat numeroase discuții cu statul român și am demonstrat în mod consecvent deschiderea și susținerea noastre de demarare a unor listări ale companiilor cheie din portofoliu; cu toate acestea, până în prezent nu a fost înregistrat niciun progres concret.
Care sunt updaturile în cazul listării Salrom?
Daniel Naftali: În data de 5 iulie 2021 AGA a Salrom a aprobat în principiu listarea companiei la BVB printr-o ofertă publică a acțiunilor societății deținute de Fond. În data de 27 iulie 2022 Guvernul a aprobat un Memorandum care susține listarea Salrom printr-o ofertă publică a acțiunilor companiei deținute de Fond, ceea ce reprezintă o etapă cheie în procesul de listare a companiei. După aprobarea Memorandumului, Fondul a inițiat demersurile necesare la nivelul Ministerului Economiei și al conducerii Salrom.
Cu toate acestea, până în prezent nu a fost stabilit un calendar pentru listarea Salrom. Listarea companiei la BVB ar aduce beneficii semnificative pe termen lung, în ceea ce privește creșterea transparenței, îmbunătățirea guvernanței și accesul la capital.
Considerați că mai poate exista o discutie privind listarea Aeroporturi București?
Călin Meteș: Din punctul nostru de vedere, o listare a Aeroporturi București în baza unei oferte publice de vânzare de acțiuni noi (majorare de capital social) ar reprezenta modalitatea optimă prin care compania să obțină finanțarea necesară proiectelor de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare mult așteptată. Luând ca referință evaluarea curentă din raportările financiare ale Fondului Proprietatea, CNAB ar putea atrage peste 700 milioane de EUR, în condițiile în care statul ar rămâne acționar majoritar. Totodată, ar reprezenta o altă tranzacție de referința pentru piața de capital din Romania.
Cum vede Franklin Templeton România astăzi, ca destinație investițională, comparativ cu alte piețe emergente din regiune?
Călin Meteș: România rămâne o destinație investițională atractivă, cu un potențial semnificativ de creștere. Pentru a valorifica acest potențial, este esențial ca statul român să continue reformele inclusiv prin relansarea procesului de listare a unor companii de stat pe piața de capital.
Observăm o serie de evoluții pozitive pe piața de capital locală. O creștere accelerată a apetitului investițional din partea publicului larg, investițiile pe bursă devenind o alternativă de plasament a economiilor. În același timp, fondurile de investiții și mai ales fondurile de pensii locale au atins o dimensiune semnificativă prin prisma activelor totale aflate în administrare.
În același timp, considerăm important ca obiectivul de promovare a pieței de capital din România la statutul de piață emergentă conform MSCI să rămână o prioritate. Acest pas ar contribui decisiv la creșterea vizibilității internaționale a pieței locale, la atragerea de noi investitori și la dezvoltarea sustenabilă a pieței de capital românești.
Care sunt principalele riscuri pe care le vedeți în economia românească în acest moment?
Daniel Naftali: Considerăm că, la acest moment, principalele riscuri pentru economia românească sunt legate de neimplementarea reformelor structurale vizand creșterea eficienței și competitivității și modificările legislative frecvente care generează incertitudine pentru mediul de afaceri și pentru investitori. În plus, inflația ridicată și costul ridicat al finanțării continuă să preseze bugetele companiilor și ale consumatorilor.
Cât de mult contează calitatea guvernanței corporative în decizia de a investi într-o economie ca România?
Călin Meteș: Calitatea guvernanței corporative reprezintă un factor esențial în orice decizie de investiție, cu atât mai mult într-o economie precum România. Din perspectiva noastră, o guvernanță solidă — definită prin transparență, responsabilitate și procese decizionale clare — este fundamentală pentru protejarea drepturilor acționarilor și pentru construirea unui climat de încredere între investitori, companii și autorități.
Experiența noastră de peste 15 ani în administrarea Fondului Proprietatea a demonstrat că îmbunătățirea guvernanței corporative și deschiderea catre investitori prin listarea la bursa sunt măsuri benefice pe termen și creează valoare pentru toți stakeholderii din economie. De-a lungul timpului, am susținut activ adoptarea celor mai bune practici în companiile de stat, am promovat transparența și raportarea riguroasă și am încurajat conducerile companiilor să își asume standarde mai ridicate de responsabilitate. Aceste principii au contribuit semnificativ la performanța portofoliului și la atractivitatea economiei românești în rândul investitorilor instituționali.
În esență, investitorii internaționali evaluează nu doar indicatorii financiari ai unei piețe, ci și calitatea ecosistemului de guvernanță. O guvernanță corporativă robustă reduce riscurile, sporește predictibilitatea și consolidează încrederea în perspectivele unei economii. România continuă să facă pași importanți în această direcție, iar întărirea standardelor de guvernanță rămâne o condiție esențială pentru atragerea de capital și dezvoltarea durabilă a pieței de capital.
Care sunt cele mai mari vulnerabilități ale companiilor de stat românești din perspectiva unui investitor instituțional?
Daniel Naftali: Din perspectiva unui investitor instituțional, cele mai mari vulnerabilități ale companiilor de stat din România provin, în primul rând, din calitatea inconsistentă a implementarii guvernanței corporative și din riscul de interferențe politice în procesele de conducere și decizie.
O parte dintre aceste riscuri s‑au manifestat în mod concret în ultimii ani, inclusiv prin situații în care procedurile de selecție a conducerii unor companii de stat nu au respectat pe deplin prevederile legislației privind guvernanța corporativă sau nu au identificat candidați pe criterii profesionale, fapt ce a generat îngrijorări legitime din partea investitorilor instituționali. Astfel de exemple ridică semne de întrebare cu privire la predictibilitatea managementului, stabilitatea operațională și capacitatea companiilor de a implementa strategii pe termen lung, orientate spre performanță.
Investitorii instituționali urmăresc în mod constant existența unor mecanisme solide de transparență, responsabilitate și profesionalism, deoarece aceste elemente sunt esențiale pentru protejarea drepturilor acționarilor și pentru menținerea unui climat investițional sănătos.
Franklin Templeton a subliniat în mod repetat că lipsa unei guvernanțe robuste crește riscurile operaționale și financiare și poate afecta capacitatea companiilor de stat de a atrage capital și de a se dezvolta sustenabil.
Dacă ați avea un singur mesaj pentru actionarii Fondului.?
Călin Meteș: Privind spre viitor, mesajul nostru este unul clar și consecvent: Franklin Templeton este profund mândru de realizările obținute la cârma Fondului Proprietatea și își reafirmă dorința de a rămâne un partener de încredere al acționarilor Fondului Proprietatea.
| Știri BVB