Vânzările de petrol şi gaze sunt principalele surse de finanţare pentru efortul de război al Rusiei în Ucraina, îşi argumentează Franţa şi Germania propunerea într-un document de lucru.
Prin urmare, susţin cele două ţări, este esenţial ca sancţiunile împotriva Rusiei să ţintească actorii, companiile sau ţările terţe care contribuie la comercializarea combustibililor ruseşti, inclusiv Lukoil, una dintre puţinele companii private din acest sector în Rusia şi care dispune de o reţea de benzinării în state membre ale UE.
Franţa şi Germania propun de asemenea consolidarea sancţiunilor UE împotriva ţărilor terţe care facilitează ocolirea sancţiunilor existente, cum ar fi de pildă rafinăriile aprovizionate cu petrol rusesc şi care vând apoi combustibili în UE sub o altă origine.
Uniunea Europeană a oprit toate importurile de petrol rusesc după invazia în Ucraina. Două ţări membre, Slovacia şi Ungaria, au fost exceptate de la aceste restricţii, având în vedere că nu au ieşire la mare şi se pot aproviziona mai greu cu petrol din alte surse. Dar şi aprovizionarea acestora cu petrol rusesc a fost perturbată în ultimele săptămâni de atacurile ucrainene asupra conductei Drujba.
Propunerile franco-germane cuprind şi măsuri mai stricte împotriva mecanismelor financiare folosite de Rusia pentru a ocoli sancţiunile occidentale. Nu mai puţin de 250 de bănci mici sunt implicate în tranzacţii financiare menite să sprijine efortul de război rusesc, se arată în documentul cu aceste propuneri.
Noul pachet de sancţiuni europene contra Rusiei ar putea fi prezentat vineri de Comisia Europeană, au declarat diplomaţi europeni agenţiei Reuters, şi urmează celui mai amplu atac rusesc cu drone asupra Ucrainei de la începutul războiului, care a atins duminică şi sediul guvernului de la Kiev.
În urma lovirii sediului guvernului ucrainean, care a provocat un incendiu pe acoperişul clădirii, oficialii ucraineni au cerut noi măsuri împotriva Rusiei. “Acesta este un semnal clar că (preşedintele rus Vladimir) Putin testează lumea, pentru a vedea dacă acceptă sau tolerează asta”, a susţinut preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, care a cerut ca “declaraţiile liderilor, statelor şi instituţiilor să fie sprijinite de acţiuni contondente” împotriva Rusiei, respectiv noi sancţiuni contra acesteia şi noi ajutoare militare pentru Ucraina, în special arme cu rază lungă de acţiune cu care armata ucraineană să lovească în profunzimea Rusiei fabricile de armament şi infrastructurile petroliere.
Rusia a dezminţit că ar fi căutat să lovească sediul guvernului de la Kiev, precizând că a ţintit în acest atac aerodromuri militare, instalaţii de producţie, stocare şi lansare a dronelor, iar la Kiev ţintele vizate au fost o facilitate industrială şi o bază logistică. Rusia afirmă după astfel de atacuri că nu ţinteşte niciodată ţinte civile, iar căderea unora dintre dronele şi rachetele sale în alte locuri este rezultatul acţiunii sistemelor antiaeriene ucrainene, respectiv căderea unor fragmente de proiectile doborâte sau devierea dronelor de la traiectorie în urma folosirii sistemelor de război electronic ucrainene.
Preşedintele Consiliului European, Antonio Costa, a susţinut luni în Finlanda că singura modalitate de a obţine o pace durabilă în Ucraina este continuarea sprijinului pentru Kiev şi creşterea presiunii asupra Rusiei, în coordonare cu SUA, el considerând că astfel Putin va fi forţat să accepte negocieri cu Zelenski.
Kremlinul a transmis în aceeaşi zi că niciun fel de sancţiuni nu vor putea determina vreodată Rusia să-şi schimbe poziţia faţă de conflictul din Ucraina exprimată în mod repetat de Putin.
| Știri BVB