Guvernul trebuie să găsească o soluție legală pentru reluarea procedurii de selecție a administratorilor în companiile de stat, fără costuri pentru România, susțin surse politice, în condițiile în care riscăm să pierdem fonduri europene din cererea de plată 3 din PNRR din cauza incompatibilităților identificate de Comisia Europeană.
Oficialii de la Bruxelles insistă pentru reluarea numirilor în companiile de stat, după ce au descoperit incompatibilități și conflicte de interese, la companii din energie și transporturi, precum faptul că unii administratori selectați au făcut parte și din comisia de selecție sau existau relații de subordonare între candidați și cei care făceau selecția.
Situația este complicată deoarece selecțiile vizate respectă legea actuală din România, dar nu și jalonul din PNRR, ceea ce ridică pericolul ca cei vizați să dea în judecată statul român în cazul în care vor fi dați afară fără bază legală.
Sursele noastre susțin că sunt vizate companii de la Transporturi și din Energie, problemele majore fiind la aproximativ 15 companii din ultimul domeniu, unde cei vizați au refuzat să demisioneze de bună voie.
Astfel, după ce va primi scrisoarea cu observații pe PNRR de la Comisia Europeană, cel mai probabil săptămâna viitoare, Guvernul ar urma ca, în câteva luni, să actualizeze ordonanța 109 privind guvernanța corporativă în companiile de stat și să înceteze mandatele din conducerile companiilor de stat pentru incompatibilitate, respectiv să numească alte persoane.
Sursele noastre susțin că ar fi vorba de consiliile de administrație ale unor companii precum Nuclearelecrica, Romgaz, Hidroelectrica, Transelectrica, Conpet, Oil Terminal, CNCIR, CE Oltenia.
La Transporturi, companiile vizate ar fi Metrorex și CNIR, dar acolo se rezolvă “cu vorba bună”.
Procedurile de numire au respectat legislația din România, dar jalonul din PNRR a impus anumite criterii, anumite constrângeri, a declarat, ieri, ministrul energiei Sebastian Burduja, întrebat despre riscul să pierdem fonduri PNRR pentru guvernanța din companiile din energie.
Sebastian Burduja a spus: “Guvernanța corporativă este o reformă cheie în Planul Național de Redresare și Reziliență, drept pentru care implică un efort considerabil, o atenție sporită din partea Comisiei Europene. Noi am discutat pe Cererea de plată trei cu Comisia de luni de zile, au fost foarte multe întâlniri și la Bruxelles și online.
Am făcut multiple drumuri acolo, am transmis extrem de multe documente, mii de pagini, și am justificat îndeplinirea formalităților legale și respectarea Ordonanței 109 pe procedura de la Ministerul Energiei. Menționez faptul că până acum au fost în discuție proceduri care au avut loc în 2022, deci acum niște ani de zile, sau în prima parte a anului 2023. Din analiza noastră nu am identificat probleme de legalitate. Aceste proceduri au respectat legislația din România. În același timp, jalonul din PNRR a impus anumite criterii, anumite constrângeri, și noi ne străduim să convingem Comisia Europeană că, dincolo de a respecta legislația românească, aceste numiri respectă și jalonul din PNRR.
În acest moment, până nu avem decizia formală a Comisiei Europene, nu pot să spun că vom pierde banii. Decizia CE va veni, avem șase luni să ne conformăm sau, mă rog, o perioadă de timp să ne conformăm. Dacă va fi cazul, vom crea un cadru legal pentru reluarea acestor proceduri și îndeplinirea jalonului”.
De asemenea, Adrian Câciu, Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, a oferit asigurări că vor fi rezolvate toate jaloanele din PNRR, multe dintre ele putând fi rezolvate prin decizii politice. El a spus, aseară, la Digi24: „Toate se vor rezolva. Avem această perioadă de șase luni în care să rezolvăm aceste probleme. La microîntreprinderi am anunțat deja că vom avea într-adevăr o decizie politică unde, din punctul meu de vedere, ar trebui să fie nu numai coaliția la masă, ar trebui să fie toate partidele politice, dar și mediul de afaceri, să se ia o decizie asumată. Pentru că acolo care este reproșul? Că nu a scăzut plafonul de la microîntreprinderi de la 500.000 euro la 88.500. Asta este o decizie de luat. Mergem și facem acest lucru pe care îl vrea Comisia. Comisia, dintr-o perspectivă, să zic unitară la nivel european, ar avea dreptate”, a conchis ministrul Câciu.
Comisia Europeană urmează să transmită, săptămâna viitoare, scrisoarea cu observații din PNRR. Din 74 de jaloane și ținte, 6 au o neîndeplinire parțială sau totală.
Adrian Câciu a mai spus, aseară, că proiectul metroului de la Cluj-Napoca va fi scos din PNRR și va avea finanțare de la Ministerul Transporturilor, din obligațiunile verzi pe care le emite România. „Metroul de la Cluj vom avea o plată parțială pe el și la revizuirea PNRR”, a adăugat ministrul PSD. „Banii aferenți metroului de la Cluj, cei 300 de milioane de euro, că atâta e investiția din PNRR, vor fi relocați la o investiție de succes și care nu are probleme din perspectiva Comisiei. Ce reproșează Comisia? N-a fost publicat în Jurnalul Uniunii Europene anunțul pentru lansarea licitației la valoarea actualizată a contractului de execuție. Asta spune Comisia”, a explicat Câciu.
Tranșa 3 din PNRR este de 2,3 miliarde de euro, din care, temporar, se suspendă 1,1 miliarde de euro. Guvernul are la dispoziție șase luni să îndeplinească jaloanele restante și să mai recupereze din bani.
| Știri BVB