“1. Colectarea mai eficientă a taxelor existente
Ar trebui să fie un deziderat pentru noi toți, societate în ansamblu, la nivel individual, persoană sau companie. Așteptarea ca statul va colecta mai eficient taxele fără ca noi, sectorul privat, să ne implicăm, este cel puțin naivă. Desigur, responsabilitățile sunt clare de fiecare parte, și aici punctez următoarele idei care pot îmbunătăți colectarea la bugetul public.
Ce poate face coaliția de guvernare și clasa politică, în ansamblu?
Polonia este un exemplu pozitiv în acest sens, o țară care a înregistrat o pondere a veniturilor publice în PIB de 42% pe parcursul anului 2019 (comparativ cu 31% în cazul României) și un gap la TVA (componenta necolectată din TVA-ul potențial total care se poate colecta) de doar 10%, comparativ cu 35% în cazul României. Reforma administrației fiscale poloneze (KAS) a fost inițiată în anul 2015 în cadrul Strategiei pentru Dezvoltare Responsabilă, și s-a bazat pe 3 piloni: modernizarea legislației, eficientizarea administrației fiscale și intensificarea cooperării cu mediul de afaceri. Printre măsurile luate de autoritățile poloneze se enumeră:
- reforma complexă a KAS, care a fost echipată cu instrumente analitice inovatoare bazate pe IT și cooperarea cu sectoarele IT și bancare pentru detectarea fraudelor fiscale, digitalizarea raportărilor și introducerea unor instrumente informatice de analiză automată pentru a distinge operațiunile reale de cele fictive;
- cooperarea strânsă dintre KAS, poliție, poliția de frontieră, agenția internă de securitate pentru combaterea fraudelor fiscale;
- verificarea online a contractorilor de către firme prin Registrul de eficacitate (pe site-ul KAS);
- limitarea strictă a sferei taxării inverse și a perioadei de aplicare;
- extinderea confiscării bunurilor cărora proveniența nu poate fi atestată;
- aplicarea unor dobânzi diferențiate (4%, 8% și 12%) la întârzieri la plata TVA și a unor penalități între 30% (din valoarea subraportării obligațiilor de plată/supra-evaluării cererilor de rambursare) și 100% (facturi false);
- înăsprirea legislației în materie penală: creșterea drastică a pedepselor pentru emiterea și folosirea de facturi false (pedepse între 5 ani și maxim de 25 de ani de închisoare – pentru fraude de TVA ce depășesc 10 milioane de zloți);
- implementarea unor analize de risc pentru identificarea laser a unor contribuabili cu probabilitate mai mare de a face evaziune fiscală. ANAF dispune de foarte multe date, odată cu implementarea
Ce putem face fiecare dintre noi, la nivel individual, persoană sau companie?
Cuvântul cheie este: IMPLICARE. Atunci când vedem o faptă de evaziune fiscală, să ne implicăm și să o raportăm autorităților. Iar dacă autoritățile nu răspund corespunzător, să punem presiune pe ele prin sesizări trimise către presă, postări în social media etc. O presiune constructivă generată de societatea civilă pentru reformarea instituțiilor publice. Desigur, și aici statul poate juca un rol mobilizator, prin diverse strategii sau instrumente
- implicarea persoanelor fizice – Grecia a implementat o aplicație cu acces gratuit care îți permite să verifici dacă un bon fiscal emis de un agent economic este conectat la autoritatea fiscală. Prin simplă poză a bonului fiscal și încărcarea acestuia în aplicație, oricine devine un partener al statului în lupta împotriva evaziunii și primește pe loc o sumă de bani dacă identifică o casă de marcat care NU este conectată la ANAF.
- Implicarea companiilor – oricine sesizează ANAF pentru o faptă de corupție dovedită de la furnizor, partenerii de afaceri, clienți sau concurență să primească deducere fiscală proporțională cu dimensiunea faptei dovedite. Sistemul e-Factura motivează deja fiscalizarea pe lanțul economic, facturile de la furnizori care NU sunt înregistrate în sistem nefiind deductibile fiscal (nu diminuează baza de impozit pe profit de 16%). Este un prim pas, dar este nevoie de mai mult decât atât!
Știu, este normal să ne așteptăm ca autoritățile publice, inclusiv fiscale, să își facă treaba. Doar că în România cancerul economiei subterane a tot crescut și s-a generalizat, România ajungând să înregistreze printre cele mai ridicate cote ale economiei nefiscalizate ca procent din PIB. De asemenea, ponderea veniturilor publice în PIB a rămas mereu aproape de 30% în fiecare an din ultimele trei decenii, cu aproape 10% sub media Europeană (vezi Grafic 1). De aceea, România are nevoie de foarte mulți anticorpi puternici: noi. Fiecare în parte. Persoană fizică sau companie. Avem și exemple pozitive unde economia subterană, traficul ilicit sau produsele contrafăcute au scăzut ca pondere. Sectorul de producție și comercializare țigarete este un exemplu, un sector unde economia subterană a scăzut de la aproape 30% în urmă cu 15 ani până la minimul de 7% în 2022. Colaborarea puternică între sectorul privat și autorități, controlul mai eficient la vamă și depistarea producătorilor care funcționează ilegal au generat aceste rezultate. În schimb, chiar și în acest sector unele reglementări juridice sau fiscale din ultimii ani au generat o creștere graduală a traficului ilicit până la 9% în 2024, revenind la nivelul dinainte de pandemie. Spre exemplu, încasările statului din acciza aplicată țigaretelor sunt amenințate de diferențele mari de preț față de țările vecine, îndeosebi Bulgaria. Diferența de preț față de Bulgaria este de 10 lei/pachet. Având în vedere că fiecărui cetățean român îi este permis să aducă la fiecare drum în Bulgaria 4 cartușe de țigări, fiecare transport legal de țigarete din Bulgaria cu o mașină mică în care se află 4 adulți înseamnă un profit de 1 600 lei. Vă imaginați ce poate însemna un transport ilegal cu țigarete complet nefiscalizate sau care depășesc limitele impuse de lege? De aceea, este nevoie urgentă de instalarea scanerelor performante la vamă și înăsprirea pedepselor pentru aplicarea legislației.
După, sau în paralel cu acțiuni vizibile și hotărâte pentru colectarea mai eficientă a taxelor existente, cred că este sănătos să discutăm onest și despre modificări pentru anumite taxe. Dar, nu generalizat și pentru toți, ci făcute cu cap, acolo unde este necesar și justificat. Despre toate acestea în articolul următor!