IEA a ridicat prognoza de creștere a cererii de petrol pentru 2026

• După ce a trecut peste întreruperi semnificative neplanificate ale rafinăriilor în noiembrie, tensionarea piețelor produselor rafinate s-a atenuat, dar sancțiunile din primul trimestru al anului 2026 vor aduce noi provocări

• IEA reduce prognoza privind excedentul pieței mondiale de petrol pentru 2026

Agenția Internațională pentru Energie a ridicat previziunile privind creșterea cererii globale de petrol pentru 2026, reducând în același timp previziunile privind creșterea ofertei în ultimul său raport lunar privind piața petrolului, publicat joi, anticipând un surplus ușor mai redus pentru anul viitor. Agenția cu sediul la Paris se așteaptă ca oferta globală de petrol să depășească cererea cu 3,84 milioane de barili pe zi, comparativ cu un surplus de 4,09 milioane de barili pe zi estimat în raportul său din noiembrie.

IEA și-a revizuit în sens ascendent previziunile privind creșterea cererii globale de petrol pentru acest an și pentru anul viitor, datorită îmbunătățirii perspectivelor macroeconomice și „diminuării semnificative a îngrijorărilor legate de tarife”.

Documentul precizează:  “Cererea globală de petrol va crește cu 830 kb/zi în 2025, pe fondul îmbunătățirii perspectivelor macroeconomice și comerciale. Excedentul global de petrol maschează tendințele divergente din diferite regiuni și piețe.  Aceste perspective mai optimiste se extind și la prognoza IEA pentru 2026, pe care am revizuit-o în creștere cu 90 kb/zi, până la 860 kb/zi față de anul precedent. Motorina și kerosenul reprezintă jumătate din creșterile din acest an, combustibilul lichid pierzând teren în fața gazului natural și a energiei solare în producția de energie electrică. În 2026, materiile prime petrochimice vor domina creșterea, ponderea lor crescând la peste 60% de la 40% în 2025”.

Agenția se așteaptă ca creșterea ofertei să fie ușor mai mică decât se anticipase anterior în 2025-2026, deoarece sancțiunile impuse Rusiei și Venezuelei afectează exporturile.

Documentul susține: “Oferta globală de petrol a scăzut cu 610 kb/zi în noiembrie, prelungind declinul de la recordul din septembrie de 109 mb/zi la 1,5 mb/zi. OPEC+ a reprezentat peste trei sferturi din scăderea totală, condusă de Rusia și Venezuela, afectate de sancțiuni.

Exporturile rusești de petrol au scăzut cu 420 kb/zi în noiembrie, ceea ce, combinat cu prețurile mai slabe, a redus veniturile la 11 miliarde de dolari, cu 3,6 miliarde de dolari mai puțin decât în urmă cu un an. Creșterea ofertei globale de petrol a fost redusă cu 100 kb/zi la 3 mb/zi pentru 2025 și cu 20 kb/zi pentru 2026 la 2,4 mb/zi, la 106,2 mb/zi și, respectiv, 108,6 mb/zi.

După ce a trecut peste întreruperi semnificative neplanificate ale rafinăriilor în noiembrie, tensionarea piețelor produselor rafinate s-a atenuat, dar sancțiunile din primul trimestru al anului 2026 vor aduce noi provocări, susține raportul IEA. Contrastul puternic între creșterea ofertei de țiței și tensionarea neașteptată a piețelor produselor a împins marjele rafinăriilor înapoi la nivelurile înregistrate ultima dată în urma invaziei Rusiei în Ucraina. Previziunile pentru 2026 au fost majorate la 84,4 mb/zi, cu o creștere de 750 kb/zi.

Stocurile globale observate au atins în octombrie cel mai ridicat nivel din ultimii patru ani, ajungând la 8 030 mb. Creșterea stocurilor a fost în medie de 1,2 mb/zi în primele zece luni ale anului. În octombrie s-a înregistrat o creștere de 42 mb (+1,4 mb/d), determinată de creșterea stocurilor de petrol pe apă (+83 mb), în timp ce stocurile terestre au scăzut cu 41 mb, determinate de o contracție de 26 mb în țările OCDE. Datele preliminare pentru noiembrie indică o creștere suplimentară a stocurilor globale, în mare parte datorită creșterii stocurilor terestre de țiței din țările non-OCDE”.

 Tendință de „piețe paralele”

Între timp, IEA observă o tendință de „piețe paralele”, în care oferta abundentă de țiței este juxtapusă piețelor restrânse de combustibili, care persistă de ceva timp, pe fondul capacității limitate de rafinare în afara Chinei și al noilor sancțiuni ale UE asupra exporturilor de combustibili derivați din țiței rusesc.

Raportul precizează: “S-a vorbit mult despre aparenta discrepanță între surplusul global actual de petrol, pe de o parte, și stocurile aflate la minimele ultimului deceniu în principalele centre de stabilire a prețurilor, pe de altă parte. Într-adevăr, în ciuda volumelor record de petrol acumulate pe apă, prețurile de referință ale țițeiului au scăzut doar marginal în noiembrie, North Sea Dated tranzacționându-se la aproximativ 63 USD/baril și WTI la 59 USD/baril, iar prețurile forward mai mici descurajând stocarea. Cu toate acestea, tendințele pieței mb/d Demand/Supply Balance au afectat în mod clar prețurile 115 mb/d 5 de-a lungul timpului, ICE Brent scăzând cu aproape 20 USD/baril din ianuarie.

Stocurile globale de petrol observate au crescut cu 424 mb din ianuarie până în noiembrie, sau cu 1,3 mb/zi în medie. În mod deosebit, petrolul brut pe apă a crescut cu 213 mb de la sfârșitul lunii august, deoarece cantitățile sancționate au avut dificultăți în a găsi cumpărători, transporturile record pe distanțe lungi din America către Asia au stimulat volumele în tranzit, iar exporturile membrilor OPEC+ din Orientul Mijlociu au crescut datorită cotelor mai mari și cererii regionale mai slabe din punct de vedere sezonier. Rezervele de țiței ale Chinei au crescut cu 58 mb din ianuarie până în noiembrie, în timp ce gazul lichefiat din SUA a crescut cu 63 mb. Însă, în contrast puternic cu imaginea de ansamblu, rezervele de țiței și produse rafinate din centrele cheie de stabilire a prețurilor au înregistrat doar creșteri marginale.

Aceste modificări observate ale stocurilor sunt inferioare creșterii de aproape 2 mb/zi pe care o indică bilanțurile noastre pentru primele trei trimestre ale anului și surplusului mediu de 3,7 mb/zi din trimestrul 4 al anului 2025 până în 2026. O mare parte din discrepanță se explică prin tendințele divergente de pe diferitele piețe de țiței, NGL și produse petroliere, iar deteriorarea transparenței pieței complică și mai mult situația.

Excedentul global de petrol prognozat pentru trimestrul IV al anului 2025 s-a redus față de raportul din luna trecută, întrucât creșterea neîncetată a ofertei globale de petrol s-a oprit brusc. În mod deosebit, oferta globală de petrol în noiembrie a scăzut cu 610 kb/d față de octombrie și cu 1,5 mb/d față de nivelul record din septembrie.

OPEC+ a reprezentat 80% din scăderea înregistrată în perioada de două luni, reflectând întreruperi semnificative neplanificate în Kuweit și Kazahstan, în timp ce producția din Rusia și Venezuela, afectate de sancțiuni, s-a redus drastic.

Exporturile totale de petrol ale Rusiei au scăzut cu aproximativ 400 kb/zi în noiembrie, până la 6,9 mb/zi, pe măsură ce cumpărătorii au evaluat implicațiile și riscurile asociate sancțiunilor mai severe. Ca urmare, prețurile petrolului Urals au scăzut cu 8,2 USD/baril, până la 43,52 USD/baril, ducând veniturile din exporturi la cel mai scăzut nivel de la invazia Rusiei în Ucraina, în februarie 2022. În schimb, încărcăturile de petrol ale Iranului au continuat în ritm rapid, la aproximativ 1,9 mb/zi în ultimele luni, dar, întrucât rafinăriile independente chineze au întrerupt achizițiile din cauza epuizării cotelor de import, petrolul iranian transportat pe apă a crescut cu 40 mb din august. În ceea ce privește țările care nu fac parte din OPEC+, Statele Unite, Brazilia și biocombustibilii au fost principalii factori care au contribuit la această scădere. Chiar și așa, oferta globală de petrol rămâne pe cale să crească cu 3 mb/zi în 2025 și cu încă 2,4 mb/zi în 2026.

În comparație, se preconizează că cererea mondială de petrol va crește cu 830 kb/zi în acest an și cu 860 kb/zi în 2026. Creșterea recentă a cererii de LNG din SUA a fost compensată în mare măsură de slăbiciunea persistentă din Europa și de substituirea accelerată a petrolului în producția de energie electrică din Orientul Mijlociu. Cu toate acestea, întreruperile în activitatea rafinăriilor și restricțiile iminente ale UE privind importurile de produse derivate din țițeiul rusesc au contribuit la creșterea prețurilor produselor și a marjelor de rafinare la niveluri maxime din ultimii trei ani în luna noiembrie. Deși piețele de țiței și NGL rămân bine aprovizionate, capacitatea limitată de rafinare disponibilă în afara Chinei pentru prelucrarea acestora înseamnă că este foarte probabil să asistăm la menținerea piețelor paralele pentru o perioadă de timp”.

• Petrol – Producție în scădere, în România

România a produs în 2025 o cantitate estimată de ~2,74 milioane tone echivalent petrol (tep) de țiței, ceea ce reprezintă o scădere de ~2,8% față de 2024. Această diminuare este continuarea unui trend de declin din ultimii ani. Scăderea este pusă pe seama declinului natural al zăcămintelor mature și a capacității limitate de compensare prin noi resurse.

Astfel, România a produs, în primele opt luni ale acestui an, o cantitate de ţiţei de 1,669 milioane tone echivalent petrol (tep), cu 139.300 tep mai mică (-7,7%) faţă de cea înregistrată în perioada similară din 2024, arată datele centralizate de Institutul Naţional de Statistică (INS). Importurile de ţiţei au totalizat, în intervalul analizat, 5,96 milioane tep, cu 960.500 tep peste cele consemnate în primele opt luni ale anului precedent (+19,2%).

Conform unei Prognoze a echilibrului energetic, publicată de Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP), producţia de ţiţei ar urma să scadă până în anul 2027 cu un ritm mediu anual de 2,5%. Astfel, pentru 2025, este estimată o cantitate de ţiţei de 2,74 milioane tep (-2,8%, comparativ cu anul anterior), în 2026 de 2,68 milioane tep (-2,2%) şi în 2027 de 2,63 milioane tep (- 1,9%). Potrivit CNSP, această scădere este consecinţa declinului natural al zăcămintelor şi menţinerii unităţilor existente de producţie.

În acest an,  România a înregistrat creșteri semnificative ale importurilor de petrol/gaz, pe fondul reducerii producției interne. Astfel, România continuă să depindă substanțial de importurile de țiței și produse rafinate pentru consumul intern — o situație tipică pentru multe economii europene. Principalele surse de importuri au fost Kazahstan și Azerbaidjan, urmate de Libia, Guyana și Norvegia.

Importul de ţiţei este preconizat în urcare la 7,8 milioane tep, în 2027, cu un ritm mediu anual de 1,5%, timp în care va creşte cu 10,4% în 2025 – la 7 milioane tep, cu 7,4% în 2026 – la 7,52 milioane tep, respectiv cu 7,8% în 2027.

Principalele motive pentru declinul producției interne sunt: declin natural al zăcămintelor mature exploatate de decenii, investiții insuficiente sau demarate mai lent în noi zone de exploatare onshore/offshore și tehnologii moderne; structura resurselor locale — multe zăcăminte sunt deja peste vârsta de maximă producție și produc mai puțin în mod natural.

OMV Petrom este cel mai mare producător de țiței și gaze din România, deținând majoritatea operațiunilor de extracție onshore. În 2025, compania a înregistrat o scădere a producției de hidrocarburi, reflectând atât prețurile internaționale mai scăzute, cât și reducerea producției de petrol și gaze naturale din zăcămintele mature.

• Prețurile la carburanți au crescut într-un ritm moderat, cu variații pe parcursul anului

În România, prețurile la carburanți au crescut într-un ritm moderat, cu variații pe parcursul anului. Majorările de accize și taxe au contribuit la presiunea asupra consumatorilor.  Astfel, în acest an, românii au plătit mai mult pentru benzină și motorină față de anii anteriori, într-un context de presiuni fiscale și ajustări ale accizelor. Prețurile medii ale carburantului în 2025 au fost mai mari decât în 2024: Benzina medie ~ 7,30-7,56 lei/litru, Motorina medie ~ 7,52-7,89 lei/litru (inclusiv în noiembrie 2025). În special în noiembrie 2025, prețurile au continuat să crească, benzina ajungând spre ~7,54 lei/l și motorina ~7,89 lei/l.  În unele stații prețul motorinei chiar a depășit 8 lei/l în noiembrie.

• Stare de urgență în iulie

Compania OMV Petrom a informat Ministerul Energiei că, în perioada 16–18 iulie, OMV Petrom SA a recepționat un vas de țiței azer (92 kt) încărcat în portul Ceyhan (Turcia). În urma analizelor re-efectuate și la descărcare, acest lot de țiței s-a dovedit a fi contaminat cu cloruri organice de la portul de încărcare. De asemenea, ca urmare a analizelor efectuate, Petrom a luat decizia de refuz la încărcare a încă unui transport de 92 kt. Astfel, 184 kt de țiței de import au devenit indisponibile din lanțul de aprovizionare al rafinăriei Petrobrazi.

Așadar, OMV Petrom a solicitat eliberarea temporară a 80.000 tone de țiței și 30.000 tone de motorină din stocurile de urgență, pentru a asigura continuitatea operării rafinăriei Petrobrazi și menținerea echilibrului pe piața națională de produse petroliere. Solicitarea a avut ca temei imposibilitatea altor rafinării de a prelua cantități din țițeiul contaminat, precum și contaminarea, respectiv blocarea principalelor surse internaționale de țiței de import (BTC, CPC). În aceste condiții, s-a constatat existența unei situații de criză locală, cauzată de disfuncționalități majore în aprovizionarea cu țiței.

Eliberarea de produse din stocurile de urgență se poate autoriza doar în situația în care este declarată o situație de urgență – nivel de criză, cu notificarea prealabilă a Comisiei Europene – DG Energy. Ministerul Energiei a notificat Comisia Europeană și a declarat situația de urgență – nivel de criză. De asemenea, a autorizat eliberarea de stocuri de urgență din stocurile constituite de OMV Petrom, asigurând astfel funcționarea neîntreruptă a rafinăriei și evitarea unei perturbări majore pe piața națională de carburanți.

La 20 august 2025, Ministerul Energiei a anunțat oficial încheierea stării de urgență legate de aprovizionarea cu țiței și motorină, după ce cauzele principale (dificultățile din import) au fost rezolvate și piața a fost stabilizată. Această situație a scos în evidență vulnerabilitățile lanțurilor de aprovizionare cu țiței importat, dar și importanța stocurilor strategice pentru siguranța energetică

• Fatih Birol(AIE): În curând sper că vom putea să împărtăşim nişte veşti bune legate de AIE şi România

Directorul executiv al Agenţiei Internaţionale a Energiei (AIE), Fatih Birol, a declarat în noiembrie că a discutat cu reprezentanţii mai multor instituţii despre integrarea României pe piaţa internaţională de energie şi a precizat că în perioada următoare ar putea fi anunţate “veşti bune” privind o apropiere instituţională între AIE şi România.

“Dacă mă gândesc la România primul lucru este Hagi. Am fost suporter de fotbal toată viaţa, iar Hagi şi Popescu sunt eroii mei din tinereţe. Astăzi am avut întâlniri cu preşedintele ţării, cu primul ministru al ţării şi ministrul Energiei. Am discutat oportunităţile. Ce am discutat a fost cum se poate face ca România să se apropie mai mult de piaţa internaţională de energie. În curând sper că vom putea să împărtăşim nişte veşti bune legate de AIE şi România în ideea că va fi mai apropiată pe plan instituţional. Aceasta ar fi vestea cea bună pentru astăzi”, a transmis Fatih Birol, la Delphi Economic Forum.

Întrebat despre provocările din perioada următoare, acesta a precizat că securitatea energetică ocupă locul I între “durerile de cap ale guvernelor”.

Directorul executiv al AIE a mai afirmat că definiţia securităţii energetice este în schimbare. “În trecut ne refeream la petrol şi gaze şi în continuare există probleme pe agendă, dar pe lângă riscurile tradiţionale vin cele noi, precum securitatea electricităţii”, a subliniat Birol.