În interiorul negocierilor “minuțioase” care au dus la cel mai mare schimb de prizonieri de la Războiul Rece încoace; Elementul-cheie al acordului – capacitatea președintelui Biden de a-l convinge pe cancelarul german Olaf Scholz să îl elibereze pe Krasikov – CNN

• Reporterul american de la The Wall Street Journal Evan Gershkovich şi fostul puşcaş marin american Paul Whelan se numără printre cei 24 de deţinuţi (plus doi copii) din Statele Unite, Rusia, Germania, Polonia, Slovenia, Norvegia şi Belarus care au fost eliberaţi joi în cadrul unui schimb major între Est şi Vest

• Pentru Berlin, decizia de a elibera un presupus agent FSB condamnat pentru crimă a fost “dificilă”, dar a “salvat vieţi”, a declarat cancelarul Olaf Scholz pe aeroportul din Köln, unde erau aşteptaţi unii dintre foştii deţinuţi.

• Serviciile de securitate ruse (FSB) au confirmat întoarcerea a “opt cetăţeni ruşi” şi a “doi copii minori”. Cei “doi minori” la care face referire Moscova sunt copiii unui cuplu de spioni ruşi, Artem Viktorovici Dulţev şi Anna Valerevna Dulţeva, care au fost arestaţi în Slovenia la sfârşitul anului 2022, iar copiii erau în plasament, potrivit presei slovene.

• Două dintre colegele lui Aleksei Navalnîi, Lilia Cianîceva şi Ksenia Fadeeva, se numără de asemenea printre cei eliberaţi. La fel şi artista Aleksandra Skociilenko, arestată în 2022 în Rusia pentru că a înlocuit etichetele preţurilor din supermarketuri cu mesaje de denunţare a ofensivei împotriva Ucrainei, şi tânărul ruso-german Kevin Lik.

La sfârșitul lunii iunie, oficiali CIA au organizat o întâlnire secretă cu ofițeri de informații ruși într-o capitală necunoscută din Orientul Mijlociu pentru a prezenta o propunere privind un posibil schimb de prizonieri. Aceasta a fost cea mai recentă dintr-o serie de oferte pe care oficialii americani le-au făcut Rusiei într-un efort de ani de zile de a obține eliberarea americanilor închiși în Rusia, scrie CNN.

De data aceasta însă, CIA a avut ceva nou de oferit: Vadim Krasikov, un asasin rus care fusese condamnat pentru execuția unui om în plină zi la Berlin și care ispășea o pedeapsă pe viață într-o închisoare germană.

Tonight is about reuniting families.

Welcome home, Paul, Evan, and Alsu. You're right where you belong. pic.twitter.com/PIp7ghOs7z

— President Biden (@POTUS) August 2, 2024

Propunerea pe care CIA a făcut-o rușilor în acea zi a fost punctul culminant al lunilor de muncă ale oficialilor americani pentru a-i convinge pe germani să îl elibereze pe Krasikov, care este considerat a avea legături strânse cu președintele rus Vladimir Putin. Tranzacția amplă prezentată în acea zi includea schimbul asasinului rus cu doi americani importanți închiși în Rusia pe baza unor acuzații nefondate de spionaj: fostul pușcaș marin american Paul Whelan și reporterul Wall Street Journal Evan Gershkovich.

Oficialii ruși au dus propunerea înapoi la Moscova. La începutul lunii iulie, în cadrul unei convorbiri telefonice cu directorul CIA, Bill Burns, partea rusă le-a indicat americanilor că este de acord cu acordul de principiu, dar că detaliile trebuie să fie încă stabilite. Apoi, la 17 iulie, Moscova a acceptat în mod oficial termenii prin transmiterea răspunsului său către CIA, pregătind terenul pentru cel mai mare schimb de prizonieri între SUA și Rusia de după Războiul Rece, care a implicat 24 de prizonieri și șapte țări.

A fost o decizie remarcabil de rapidă după ani de negocieri minuțioase între SUA și mai mult de o jumătate de duzină de țări. A marcat sfârșitul unui chin  pentru Gershkovich, care chiar luna trecută a fost condamnat la 16 ani de închisoare după mai mult de un an petrecut în închisoare, și pentru Whelan, care a fost în custodia Rusiei timp de aproape șase ani, mulți dintre ei într-o tabără de muncă forțată izolată.

De asemenea, acordul a adus-o acasă pe jurnalista ruso-americană Alsu Kurmasheva și l-a eliberat pe criticul proeminent al lui Putin Vladimir Kara-Murza, care este rezident permanent legal în SUA.

Joi, Gershkovich, Whelan și Kurmasheva au urcat într-un avion american în Turcia cu destinația SUA, unul dintre cele peste o jumătate de duzină de avioane aflate pe pista aglomerată din Ankara în acea zi – o dovadă a numărului fără precedent de țări implicate în negocierile complexe, care au durat luni.

“Acordul care a făcut posibil acest lucru a fost o performanță a diplomației și a prieteniei”, a declarat joi președintele Joe Biden în cadrul unor declarații de la Casa Albă. “Mai multe țări au contribuit la realizarea acestui lucru. Ele s-au alăturat negocierilor dificile și complexe la cererea mea”.

Joi seara târziu, americanii eliberați au aterizat pe teritoriul SUA la Joint Base Andrews, unde au fost întâmpinați de membrii familiei, de Biden și de vicepreședintele Kamala Harris.

Această relatare se bazează pe conversații cu mai mulți oficiali americani care au vorbit despre eforturile intense depuse de administrația Biden în negocieri – inclusiv navigarea prin obstacole neașteptate care uneori amenințau să deraieze întreaga operațiune.

Elementul-cheie al acordului a fost capacitatea președintelui Biden de a-l convinge pe cancelarul german Olaf Scholz să îl elibereze pe Krasikov, prizonierul rus cel mai căutat de Putin. Când Krasikov a fost condamnat pentru uciderea unui fost luptător cecen, instanța germană care l-a condamnat a declarat că a acționat în numele statului rus, împușcându-și victima “în stil execuție” în plină zi.

În decembrie 2022, după ce rușii au refuzat să îl includă pe Whelan într-un schimb de prizonieri care a eliberat-o pe vedeta WNBA Brittney Griner, oficiali din cadrul agențiilor s-au întors la eforturile de a asigura eliberarea sa. Aceștia au înaintat o altă ofertă Rusiei la scurt timp după eliberarea lui Griner, potrivit unei surse familiarizate cu problema. Dar aceasta a fost respinsă.

Administrația Biden a urmărit ani de zile eliberarea lui Whelan, iar în ianuarie 2023, ofițerii de informații americani s-au întâlnit cu omologii lor ruși într-o țară terță anonimă pentru a le oferi o propunere de schimb al lui Whelan cu doi cetățeni ruși deținuți în Slovenia. Rusia a respins oferta atunci și din nou în luna martie a aceluiași an, în cadrul unei convorbiri telefonice cu Burns.

Apoi, situația s-a schimbat: în martie 2023, forțele de securitate ruse l-au arestat pe Gershkovich pentru spionaj, aceeași acuzație imputată lui Whelan, pe care SUA a negat-o cu vehemență. Acum, rușii – care de obicei doresc paritate în schimburile lor – doreau în schimb două persoane de mare valoare.

Administrația Biden schimbase deja cel mai valoros prizonier rus al său, Viktor Bout, condamnat pentru trafic de arme, în schimbul eliberării lui Griner. Prin urmare, nu mai aveau niciun spion rus de mare valoare în custodie, așa că oficialii au început să caute deținuți ruși pe tot globul, angajându-se într-o diplomație discretă cu aliații pentru a găsi alții cu care să facă o înțelegere.

În luna noiembrie a aceluiași an, ofițerii CIA din Moscova au propus o ofertă de a schimba patru prizonieri ruși deținuți de Norvegia, Polonia și Slovenia în schimbul lui Whelan și Gershkovich.

Dar când Rusia a respins oferta, a devenit clar pentru partea americană că Rusia îl dorea pe Krasikov. Atunci,  guvernul american, prin intermediul canalelor de informații, al Departamentului de Stat și al Consiliului Național de Securitate, trebuia să convingă guvernul german să îl dea la schimb.

Au existat mai multe discuții clandestine, purtate prin intermediul unui canal secret al CIA, prin care agenția a lucrat ani de zile pentru a desfășura o diplomație sensibilă cu Moscova, unele dintre acestea incluzând posibila eliberare a disidentului rus Alexey Navalny în schimbul lui Krasikov.

Obținerea sprijinului germanilor

Înainte ca CIA să poată înainta părții ruse o propunere serioasă care să îl implice pe Krasikov, administrația Biden trebuia să obțină acordul Germaniei.

Secretarul de stat Antony Blinken a aflat de la un înalt funcționar al Departamentului de Stat, James Rubin, care a discutat cu echipa lui Navalny, că există motive să se creadă că Germania ar fi de acord cu schimbul lui Krasikov dacă ar exista un imperativ moral imperios, a declarat un înalt funcționar al Departamentului de Stat. Nu a fost o soluție la problemă, dar a influențat modul în care administrația s-a gândit la convingerea Germaniei.

La o reuniune G7 din aprilie 2023, Blinken a adus în discuție ideea de a-l oferi pe Krasikov ministrului german de externe Annalena Baerbock. Dar aceasta i-a transmis lui Blinken, printre alte obiecții, îngrijorarea sa că Navalny s-ar întoarce pur și simplu în Rusia, potrivit unui oficial american familiarizat cu această chestiune. Consilierul pentru securitate națională, Jake Sullivan, a abordat, de asemenea, problema în repetate rânduri cu omologul său german.

Oficialii au lucrat în liniște pe tot parcursul acestui an pentru a convinge guvernul german să accepte eliberarea lui Krasikov – inclusiv rugămințile lui Biden și Harris.

Biden a ridicat problema cu Scholz într-o convorbire telefonică în ianuarie și a discutat-o din nou cu acesta în februarie, în timpul unei întâlniri în Biroul Oval. În acel moment, oficialii americani au considerat că acordul are șanse bune de a fi încheiat, potrivit unui oficial al administrației.

În cadrul întâlnirii din Biroul Oval, potrivit unui înalt oficial al administrației, “cancelarul Scholz i-a răspuns președintelui, spunând: “Pentru tine, voi face asta””.

“Președintele s-a întors apoi spre Jake și i-a spus: “Fă-o””, a declarat oficialul.

După acea întâlnire din februarie, Sullivan transmitea în mod regulat Berlinului liste cu posibili ruși care ar putea fi schimbați. Consilierul pentru securitate națională, în special, a rămas “optimist”, potrivit unui alt înalt oficial al administrației.

Moartea lui Navalny

Dar apoi a avut loc o altă lovitură: Pe 16 februarie 2024, Navalny a murit într-o închisoare rusă. SUA se străduiseră să îl includă pe Navalny în acord. “Totul s-a răcit”, după moartea lui Navalny, a declarat un oficial american familiarizat cu discuțiile.

“În acea zi, echipa a simțit că vântul a fost luat din pânzele noastre în ceea ce privește eforturile de a-i aduce pe Paul și Evan înapoi acasă”, a declarat joi dimineață un înalt oficial al administrației.

Moartea lui Navalny a fost făcută publică în primele ore ale Conferinței de Securitate de la München din februarie, punând totul în pericol.

Harris, care se afla în Germania pentru conferință, l-a presat pe Scholz să faciliteze eliberarea lui Krasikov în cadrul unei întâlniri private cu cancelarul german. După ce a încheiat o întâlnire programată cu Scholz, ea a cerut întregului personal să părăsească încăperea pentru ceea ce oficialii americani numesc uneori o “întâlnire bilaterală restrânsă”, în care a rămas doar câte un consilier pentru vicepreședinte și cancelar.

În această conversație intimă, Harris a subliniat că eliberarea lui Krasikov ar fi esențială pentru încheierea unui acord, a declarat un oficial al Casei Albe pentru CNN.

La Washington, în ziua în care SUA au aflat de moartea lui Navalny, Sullivan a avut după-amiază o întâlnire programată anterior cu părinții lui Gershkovich. Acest lucru l-a determinat pe Sullivan să își îndrume echipa să înceapă să compileze liste de persoane care ar putea încă să încheie o afacere viabilă pentru Germania, au declarat un înalt oficial al administrației și un al doilea oficial american.

Lista a fost finalizată la sfârșitul lunii martie, potrivit oficialului american. Președintele Biden i-a trimis o scrisoare lui Scholz în aprilie, iar germanii au fost în cele din urmă de acord să îl elibereze pe Krasikov la începutul lunii iunie. Cheia, potrivit mai multor oficiali americani, a fost includerea lui Kara-Murza și a altor șapte prizonieri politici ruși.

Statele Unite nu au trebuit să se implice doar în Germania. Tot la München, Harris a solicitat, de asemenea, o întâlnire cu prim-ministrul sloven Robert Golob. Scopul principal al acestei întâlniri, a declarat un oficial al Casei Albe, a fost de a-l presa pe prim-ministru să avanseze cu eliberarea celor doi cetățeni ruși care se aflau în custodia slovenă și pe care SUA i-au identificat, de asemenea, ca fiind o prioritate absolută pentru ruși – cei doi pe care Rusia i-a respins pentru eliberarea lui Whelan în 2023.

Raportul oficial al acestei întâlniri nu menționează, desigur, că cei doi lideri au discutat despre schimbul de prizonieri.

Biden a făcut, de asemenea, presiuni asupra slovenilor. În urmă cu două weekenduri, cu doar câteva momente înainte de a anunța că își va încheia campania pentru 2024, Biden l-a sunat pe prim-ministrul sloven pentru a-l îndemna să încheie acordul.

Abia în ultimele săptămâni, Moscova a fost de acord cu înțelegerea aflată pe masă. Odată ce și-a dat acordul, lucrurile au început să se miște rapid.

Procesul lui Gershkovich – condamnat în mare parte ca o farsă – a fost accelerat până în iulie, cu o condamnare rapidă pentru acuzațiile de spionaj și o sentință de 16 ani de închisoare în Rusia. Procesul Kurmasheva a fost, de asemenea, accelerat în liniște și a fost condamnată la 6,5 ani de închisoare. În schimburile anterioare de prizonieri, rușii au dorit condamnări înainte de a avansa cu orice înțelegere.

La sfârșitul lunii iulie, la câteva zile după condamnarea lui Gershkovich, Sullivan a fost întrebat despre eforturile de eliberare a reporterului Wall Street Journal, în cadrul Forumului Aspen privind securitatea.

“Tot ce pot să vă spun este că ne concentrăm pe acest lucru; suntem hotărâți să facem acest lucru. Și voi considera că unul dintre cele mai importante lucruri de acum până la sfârșitul anului, și mai ales acum, la sfârșitul lunii, este să încercăm să facem ceva pentru a-l aduce acasă”, a spus el.

Pe măsură ce se apropia sfârșitul lunii iulie, semnalele au devenit și mai clare. Au fost acordate grațieri pentru unele dintre persoanele implicate în schimb. Locațiile altor deținuți au devenit brusc necunoscute.

La 26 iulie, trimisul prezidențial special pentru problemele ostaticilor, Roger Carstens, a vorbit la telefon cu Paul Whelan în tabăra sa de prizonieri izolată din Mordovia. Carstens nu i-a putut spune niciun detaliu despre schimbul iminent, dar a reușit să își facă o idee despre cum se simțea Whelan, care era optimist, a declarat o sursă familiară.

Jeff Flake, ambasadorul SUA în Turcia, a declarat că a existat o teamă constantă în ultimele câteva săptămâni că ar putea însemna sfârșitul acordului, în special cu atât de multe părți în mișcare la schimb și atât de multe persoane implicate.

“Pur și simplu ne temeam că o scurgere de informații va strica totul”, a declarat Flake pentru CNN din Turcia. Flake spune că a fost chemat doar “în urmă cu câteva săptămâni”, când schimbul se apropia de etapele finale. “Erau foarte, foarte puțini cei care erau la curent cu acest lucru”, a spus el. La 1 august, toate eforturile s-au concretizat, iar acordul istoric s-a încheiat. “Astăzi a fost o zi foarte bună”, a spus Sullivan.