„Inflația industrială”, în scădere pronunțată la începutul anului

Indicele preţurilor producţiei industriale (IPPI – „inflația industrială”) a crescut în ianuarie 2023 cu 1,44% față de luna anterioară (de șase ori mai mult decât în decembrie 2022). Cu toate acestea, a scăzut cu peste opt puncte procentuale față de aceeași lună a anului precedent, respectiv 24,02%, față de 32,76% la finalul lui 2022.

Explicația principală a scăderii indicelui general constă în efectul de bază important, după creșterile anterioare excepționale. De reținut, dacă la intern a continuat majorarea semnificativă a prețurilor (+1,86%), la extern a fost consemnat un avans cu mult mai redus (+0,34%), care arată o influență favorabilă pe segmentul schimburilor externe.

Una peste alta, datele INS au consemnat valori ANUALE minime pentru ianuarie 2023 atât pe canalul pieței interne, unde s-a ajuns la 28,97% (cam jumătate față de ianuarie 2022), cât și pe filieră externă, unde avansul a fost de 12,67% (două treimi față de aceeași referință). Ecartul între evoluția prețurilor de profil la intern și a celor de pe piața externă s-a redus considerabil.

Indicele de creștere a prețurilor în sectorul energetic a consemnat creștere lunară de 2,45% dar a bifat o scădere semnificativă în termeni anuali (de la +69% la circa +41%). A doua cea mai însemnată majorare s-a înregistrat în ianuarie 2023 la bunurile de folosință îndelungată (+1,77% lunar, dar numai +12,09% anual).

Pe locul trei s-a situat industria bunurilor de uz curent (+1% lunar și +19,48% anual). Totodată, s-au consemnat valori mai moderate la bunurile intermediare (+0,80% lunar și +13,88% anual) și la bunurile de capital (numai +0,19% lunar și +9,80% annual, valorile cele mai reduse).

Chiar în contextul reducerii avansului prețurilor la energie, sectorul industrial continuă să achite facturi substanțiale la energie. Costurile aferente s-au majorat pe măsură, productivitatea muncii a scăzut și s-au închis o serie de capacități de producție. Ceea ce afectează rezultatele din industrie, ajunse aproape la nivelul din urmă cu șapte ani.

Pe ramuri industriale, se poate observa o majorare puternică față de aceeași lună a anului trecut la furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (+56%, chiar după o scădere cu 28 de puncte procentuale), urmată la mare distanță de fabricarea hârtiei și industria alimentară, (fiecare cu circa +27%).

Le urmează distribuția apei, salubritate etc. (+25%), fabricarea produselor din minerale nemetalice (24%), a băuturilor (21%), fabricarea substanțelor și a produselor chimice și prelucrarea lemnului (aproximativ 20%). Surprinzător, fabricarea produselor din tutun figurează cu o scădere de circa 15% față de finalul anului precedent și -13% comparativ cu ianuarie 2022.

La polul opus s-au situat industria metalurgică (+1,7%), fabricarea altor mijloace de transport (3,5%), fabricarea produselor farmaceutice (+7,2%), fabricarea articolelor textile (8,5%), articolele de pielărie și marochinărie (+8,8%), tipărirea și reproducerea înregistrărilor (+9,4%), fabricarea autovehiculelor de transport rutier (9,7%) și mașini și utilaje (+9,8%).

În continuare, păstrarea creșterii economice va rămâne dependentă de facturile foarte mari la energie, în contextul în care, la intern, prețurile industriale la intern au crescut de aproape două ori și jumătate mai mult decât la extern. Transmiterea scumpirilor spre coșul de consum al populației va continua în lunile următoare (efectul de bază este, însă, favorabil).

Dan Pălăngean