Inge Abdulcair, Director PwC România: România are nevoie de investiții străine. Rolul ajutoarelor de stat în contextul programului de relansare economică

de Inge Abdulcair, Director PwC România

Preocuparea pentru a atrage investitori, mai ales a statelor care au nevoie acută de capitalul străin pentru dezvoltare, așa cum este România, ar trebui să fie o constantă a politicilor publice în această perioadă de relansare economică. Spre deosebire de cea din anul 2008, actuala criză economică este generată de situația sanitară globală, astfel încât nu ne putem raporta întocmai la pachetele de măsuri abordate la acel moment sau la aceeași perioadă de recuperare a jucătorilor din piață.

Banca Mondială prognozează că economia globală va scădea cu 5,2% în 2020, reprezentând cea mai profundă recesiune de la cel de-al Doilea Război Mondial. Totuși, instituția preconizează o revenire ușoară în 2021, aceasta depinzând însă de evoluția pandemiei și gestionarea acesteia de către statele lumii. Chiar dacă există șansa unei recuperări economice în formă de V, șocul pandemiei nu poate fi ignorat, astfel că statele trebuie să ia în calcul toate scenariile posibile și implicațiile acestora: o recuperare mai lentă în formă de U sau o recesiune mai lungă în formă de L.

Contextul actual și necesitatea programului de relansare economică

Ca orice criză economică, și aceasta necesită intervenția prin măsuri de sprijin adoptate de Guvern atât pentru salvarea companiilor afectate, cât și pentru stimularea investițiilor străine directe. Pe lângă datele existente, precum poziția geografică, apartenența la structuri sau organizații internaționale, resursele naturale, diferența în fața investitorilor se face și prin ajutoarele de stat disponibile, nivelul fiscalității, al birocrației etc. 

În acest context, ținând cont și de provocările cu care s-au confruntat companiile ce au capacități de producție în Asia (e.g. China), precum perturbarea lanțului de aprovizionare, disponibilitatea forței de muncă, statele din regiunea Europei Centrale și de Est intră într-o competiție pentru atragerea investițiilor străine inclusiv ca urmare a potențialelor relocări din China.

Planul Național de Investiții și Relansare Economică pregătit de Guvernul României are o valoare de peste 100 de miliarde de euro și urmează să fie finanțat atât de la bugetul de stat, cât și din fonduri europene. Pentru relansarea economică sunt prevăzute granturi și programe de sprijin cu finanțare de la fonduri externe nerambursabile și de la bugetul de stat.

În completarea programelor de tipul IMM Invest, granturi pentru inițiative antreprenoriale inovatoare și digitalizarea companiilor și programele de garantare a creditelor pentru capital de lucru și investiții, Ministerul Finanțelor Publice a adus modificări schemelor de ajutor de stat pentru investiții noi (greenfield), precum și cele pentru sprijinirea investițiilor care promovează dezvoltarea regională prin crearea locurilor de muncă, care sunt aplicabile atât IMM-urilor cât și companiilor mari.

Aceste modificări se datorează pe de-o parte unor decizii adoptate de Comisia Europeană și pe de altă parte pentru clarificarea şi flexibilizarea procedurilor de acordare, plată și monitorizare a ajutorului de stat ca urmare a experienței cu privire la derularea procedurii de selecție și evaluare a cererilor de acord pentru finanţare. 

Modificările aduse schemelor de ajutor de stat

În România sunt aplicabile două scheme de ajutor de stat care contribuie la dezvoltarea regională, și anume:

• schema de ajutor de stat pentru investiții noi (greenfield) care are rolul de a atrage investiții noi cu impact major în economie de minim 1 milion de Euro;
• schema de ajutor de stat pentru sprijinirea investițiilor care determină crearea de noi locuri de muncă.

Recent, Comisia Europeană a decis să limiteze impactul economic provocat de pandemie și să ofere statelor posibilitatea să extindă schemele de ajutor de stat, pentru a oferi actorilor economici predictibilitate și norme coerente.  Astfel, ca urmare a modificărilor adoptate de Comisia Europeană, Guvernul a prelungit valabilitatea acestor scheme de ajutor de stat, care, altfel, ar fi expirat la 31 decembrie 2020.

Astfel, Ministerul Finanțelor Publice va putea emite acorduri pentru finanțarea investitorilor majori în economie până la 31 decembrie 2023, în vreme ce perioada în care sunt plătite ajutoarele de stat se prelungește până în 2028.  

De asemenea, la finalul lunii august, Ministerul Finanțelor Publice a publicat Ghidul solicitantului pentru ambele scheme de ajutor de stat aplicabile în România și există cadrul complet pentru accesarea acestor scheme.

Printre principalele modificări de flexibilizare și simplificare aduse schemei de ajutor de stat pentru investiții noi (greenfield) prevăzută de HG 807/2014 sunt după cum urmează:

• introducerea posibilităţii de a solicita extinderea perioadei de menţinere a investiţiei cu până la maximum 2 ani;
• depunerea este continuă până la utilizarea bugetului total al schemei;
• eliminarea modalităţii de stabilire a cheltuielilor eligibile din categoria construcţii pe baza standardului de cost, având în vedere că standardul de cost a fost stabilit în anul 2010;
• majorarea termenului pentru demararea investiţiei de la 4 la 6 luni, datorită contextului economic mondial;
• stabilirea unui termen de 6 luni de la emiterea acordului pentru finanţare pentru asigurarea surselor de finanţare şi demonstrarea situaţiei juridice a locaţiei, având în vedere că procesul de perfectare a documentelor juridice în contextul actual poate întârzia depunerea cererii de acord pentru finanţare;
• introducerea obligaţiei întreprinderii de a realiza contribuţia la dezvoltarea regională cel puţin la nivelul ajutorului de stat plătit.

În cazul schemei de ajutor de stat care se referă la investițiile care determină crearea de noi locuri de muncă, printre principalele modificări aduse acestei scheme se referă la următoarele aspecte:

• modificarea numărului de noi locuri de muncă create la 100 locuri de muncă pentru a încuraja investițiile cu impact în economia locală și regională;
• înlocuirea procedurii de depunere a cererilor pentru finanțare în sesiuni cu mecanismul de depunere continuă și eliminarea selecției pe bază de punctaj;
• eliminarea obligației de a nu înregistra debite restante la bugetul general consolidat al statului la momentul depunerii cererii de acord pentru finanțare. Nu se mai solicită Certificat de atestare fiscală la momentul depunerii cererii de acord pentru finanţare, dar obligația rămâne valabilă la momentul plății ajutorului de stat;
• introducerea posibilității demarării proiectului de investiții după depunerea cererii pentru finanțare;
• flexibilizarea condiţiilor pe care trebuie să le ȋndeplinească companiile ȋn activitate;
• flexibilizarea procedurii de plată a ajutorului de stat, prin eliminarea condițiilor referitoare la crearea a minim 10 locuri de muncă la depunerea primei cereri de plată, precum și la numărul maxim de cereri care se pot depune într-un an calendaristic;
• introducerea unui termen de 30 zile lucrătoare de la data primirii solicitării pentru transmiterea completărilor, în vederea reducerii termenului de soluționare a cererilor de plată a ajutorului de stat;

Ajutorul de stat poate fi o pârghie care să contribuie la dezvoltarea României și atragerea investițiilor străine prin acordarea resurselor financiare pentru sprijinirea acelor companii care aduc valoare în economie. În același timp, politicile publice ar trebui să se concentreze și pe dezvoltarea altor aspecte care ar putea contribui la creșterea atractivității României, precum dezvoltarea infrastructurii, pregătirea profesională a oamenilor din  județele care necesită oportunități de dezvoltare și asigurarea predictibilității fiscale.