-
România, partener-cheie în noua arhitectură strategică a Inițiativei celor Trei Mări
Inițiativa celor Trei Mări devine coloana vertebrală a Europei în noua axă strategică Nord–Sud, a declarat doamna ambasador Romana Vlahutin, trimis special al Guvernului Croației pentru conectivitate strategică și coordonator național pentru Inițiativa celor Trei Mări, prezentă zilele acestea la București.
Domnia sa a explicat: “România nu este doar un susținător al ideilor noastre despre viitorul Inițiativei celor 3 Mări, ci și un prieten și un partener pe care ne bazăm foarte mult.
Vă voi prezenta câteva idei despre cum gândim acest spațiu dintre Marea Baltică, Marea Neagră și Marea Adriatică, și acum și Marea Egee sau Marea Mediterană. Sunt absolut convinsă că, în acest moment, la cea de-a zecea aniversare a Summitului de la Dubrovnik (n.r. Inițiativa celor Trei Mări a fost lansată oficial în 2016, la Dubrovnik, în Croația, în cadrul primului summit al statelor participante), această inițiativă este mult mai importantă decât era atunci.
La acea vreme, era vorba de o lipsă evidentă de infrastructură în părțile Europei care constituiau așa-numita nouă Europă și era clar că, într-un fel sau altul, această lacună trebuia completată. Dar astăzi există doi factori care fac din această parte a Europei o adevărată coloană vertebrală pentru reziliența și competitivitatea sa. Geografia politică a Europei s-a schimbat. Și noi, ca regiune, am devenit ceva care nu este important doar pentru noi sau doar pentru Europa. Eu cred că este mai mult decât atât.
Timp de decenii, continentul nostru s-a dezvoltat de la est la vest. Aceasta era logica, iar coridoarele au fost construite în acest fel. Atacul rus asupra Ucrainei a oprit în mare parte această mișcare. De asemenea, reconfigurarea globală a lanțurilor valorice la care asistăm este un alt element care se schimbă Continentul nostru, dar și cea mai mare parte a lumii, în direcția nord-sud. Așadar, nord-sudul devine mult mai important din punct de vedere strategic decât a fost vreodată. Și aici intervine această nouă importanță strategică a spațiului din care facem parte.
Când vă uitați la hartă, încercați să vă imaginați. Ne aflăm pe această coloană vertebrală, care leagă Europa de Asia. Există două coridoare care ajută la conectarea nucleului Europei cu cea mai mare creștere în acest moment, și anume continentul asiatic. Unul este Coridorul central, care pornește de la Marea Neagră și merge spre Caucaz și mai departe spre Asia Centrală. Iar celălalt este Coridorul sudic sau IMEC (India–Middle East–Europe Economic Corridor), care pornește de la Marea Mediterană, trece prin Asia de Vest sau Orientul Mijlociu spre Oceanul Indian și mai departe spre Pacific.
Așadar, devenim un punct de legătură cu adevărat important. Devenim conexiunea cheie între Europa și aceste două coridoare în cel mai eficient mod posibil. La acestea se adaugă faptul că suntem un punct important și pentru Ucraina. Așadar, este extrem de important pentru noi toți să facem tot ce putem ca să lucrăm la coeziunea infrastructurii acestui spațiu, astfel încât să servească intereselor noastre, dar și intereselor partenerilor noștri de pe toate aceste coridoare.
Suntem, de asemenea, un spațiu cu cea mai mare creștere economică din Europa. Cifrele de creștere din această parte a Europei sunt duble față de media UE. Așadar, într-un anumit sens, este o situație de investiții unică, greu de comparat cu orice altceva, deoarece avem un grup de țări care reprezintă o piață de 120 de milioane, iar cu Ucraina de 160. În ultimul an, PIB-ul comun a fost de aproape trei trilioane de euro. Cred că acest lucru ne-ar face, împreună, a cincea cea mai bogată parte a lumii. Avem nevoie de investiții, de investiții mari, dar, în același timp, suntem profund legați de capacitățile de finanțare ale UE și de mediul de reglementare al UE”.
Potrivit doamnei Vlahutin, Japan Bank for International Cooperation (Banca Japoniei pentru Cooperare Internațională) deschide un birou la Varșovia, al doilea birou al său în UE, primul fiind la Paris, pentru a răspunde investițiilor din această parte a Europei: “Este într-adevăr o dovadă extraordinară de încredere faptul că alții ne văd ca pe o oportunitate. Și cred că este un moment destul de unic pe care trebuie să-l valorificăm, în care prioritățile noastre se suprapun cu prioritățile UE prin nevoile de mobilitate militară, prin politica privind autostrăzile digitale, prin coridoarele energetice, prin investițiile în trenuri de mare viteză etc. Legăturile cu aceste două coridoare globale și viitoarea reconstrucție a Ucrainei sper să se realizeze mai devreme decât mai târziu”.
Inițiativa celor Trei Mări are trei piloni inițiali, și anume transportul, energia și digitalul, iar al patrulea pe care îl dorim este reprezentat de finanțe, fiind un element esențial, a mai spus doamna Vlahutin, adăugând: “Când vine vorba de finanțe, vrem să încercăm să gândim în afara tiparelor. Am spus că avem baza necesară, trebuie să fim mult mai curajoși în a ne adresa partenerilor din întreaga lume. Noi, în calitate de președinție, suntem în contact permanent cu partenerii noștri transatlantici. De asemenea, suntem în contact cu partenerii noștri asiatici.
Avem ideea de pivotare către Asia. Suntem în contact cu partenerii noștri din Golf. Vrem să-i aducem la Dubrovnik, în aprilie. Vrem să le explicăm de ce credem că este o oportunitate de investiție excelentă. Este un moment unic și trebuie să profităm de el.
Sunt foarte recunoscătoare României și tuturor colegilor cu care am discutat pentru sprijinul acordat. Trebuie să ne gândim cum să asigurăm continuitatea adecvată a acestei inițiative.Vrem să ne reunim la Dubrovnik, care este locul de naștere al acestei inițiative, să aducem acolo factorii de decizie, formatorii de opinie, lumea afacerilor și a finanțelor pentru a discuta timp de câteva zile, în cadrul unor dezbateri principale, summituri și evenimente paralele, pentru a decide cum vom duce mai departe această muncă incredibil de importantă în următorul deceniu”.
Ambasadoarea Vlahutin a ocupat anterior funcția de ambasador al UE pentru conectivitate și trimis special al UE la Serviciul European de Acțiune Externă (2018-2022), unde a condus strategia de conectivitate Global Gateway a UE și a acționat ca negociator șef pentru parteneriatele de conectivitate UE-Japonia și UE-India.
- Summit-ul și Forumul Oamenilor de Afaceri ale Inițiativei celor 3 Mări de la Dubrovnik vor avea loc în aprilie
Secretara de stat în MAE, Clara Volintiru, a avut o întâlnire de lucru, împreună cu domnul Mihnea Ioan Motoc, director general politic în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, și cu Excelența Sa, ambasadoarea Romana Vlahutin, în pregătirea participării României la Summit-ul și Forumul Oamenilor de Afaceri ale Inițiativei celor 3 Mări, care va avea loc la Dubrovnik.

Aceasta a spus: “Discuțiile au vizat consolidarea cooperării regionale, dezvoltarea proiectelor strategice și aprofundarea parteneriatelor economice în cadrul Inițiativei celor 3 Mări. România rămâne un partener activ și angajat în promovarea conectivității, securității și prosperității în regiune. Dialogul și coordonarea strânsă cu partenerii noștri sunt esențiale pentru succesul acestui demers comun”.
Și secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, s-a întâlnit, recent, cu doamna ambasador Romana Vlahutin, Trimis Special al Guvernului Republicii Croația pentru Inițiative Strategice de Conectivitate și coordonator național al Inițiativei celor Trei Mări.
Discuțiile au vizat rolul Inițiativei celor Trei Mări în consolidarea conectivității regionale pe axa sud–nord, cu accent pe construirea de capacități de stocare, Coridorul Vertical de gaze, interconectările transfrontaliere și securitatea cibernetică a infrastructurii energetice critice. Totodată, au fost abordate prioritățile pe termen mediu și lung ale Inițiativei, necesitatea finanțărilor pentru susținerea proiectelor din cadrul acesteia, precum și cooperarea cu partenerii strategici.
Ministerul Energiei susține proiectele de interconectare cu statele vecine, dar și demersurile europene și regionale care contribuie la securitatea energetică, reziliența sistemului energetic și dezvoltarea durabilă.
Inițiativa celor Trei Mări este o platformă de cooperare regională lansată în 2015, care reunește 13 state membre ale Uniunii Europene situate între Marea Baltică, Marea Neagră și Marea Adriatică. Țările membre sunt: Austria, Bulgaria, Croația, Cehia, Estonia, Grecia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia, Slovenia și Ungaria. Scopul principal al Inițiativei este reducerea decalajelor de infrastructură dintre Europa de Vest și Europa Centrală și de Est, prin investiții în: energie (interconectări, diversificarea surselor, LNG), transport (autostrăzi, căi ferate, coridoare nord–sud), digitalizare (infrastructură IT, conectivitate). Accentul este pus pe axa Nord–Sud, deoarece infrastructura est-europeană a fost tradițional orientată Est–Vest.
Inițiativa celor Trei Mări (3SI) servește din ce în ce mai mult și ca platformă pentru consolidarea poziției de securitate, a rezilienței economice și a integrării transatlantice a Europei Centrale și de Est. Pe fondul presiunilor geopolitice persistente de-a lungul flancului estic al NATO, inițiativa se află într-un moment crucial. Războiul Rusiei împotriva Ucrainei, amenințările hibride, vulnerabilitățile energetice și perturbările lanțului de aprovizionare subliniază necesitatea unei coordonări regionale mai profunde și a unui angajament transatlantic susținut. Alinierea investițiilor în infrastructură la prioritățile de apărare și reziliență va fi esențială pentru asigurarea stabilității strategice pe termen lung.