* Interviu cu profesorul Cristian JURA
Întrebare: Domnule profesor Jura, de curând a avut loc la Istanbul o întâlnire trilaterală organizată de președintele turc Recep Tayyip Erdogan cu premierul italian Georgia Meloni și cu șeful guvernului libian de unitate națională Abdelhamid Dbeibah. Cum comentați acest eveniment din perspectiva relațiilor internaționale și a dreptului internațional public?
Cristian JURA: Din perspectivă oficială, principalele teme de discuție au fost coordonarea pentru combaterea migrației ilegale și stabilitatea în Libia.
Această reuniune trilaterală trebuie analizată într-un context mai larg.
Trebuie subliniat faptul că, dintr-o perspectivă istorică, dar și a istoriei mai recente, Libia a fost colonie italiană (1911 – 1943), iar Turcia menține relații strânse în domeniile apărării și energiei/ producției de hidrocarburi cu guvernului de unitate națională de la Tripoli, recunoscut de ONU.
Probabil este un lucru mai puțin cunoscut faptul că Turcia și Libia au o graniță maritimă comună. La sfârșitul lunii noiembrie 2019 au fost semnate acordurile de delimitare maritimă și cooperare militară cu guvernul de la Tripoli/Libia, iar în luna octombrie 2022, au fost semnat mai multe acorduri între Turcia și Libia. Unul dintre aceste acorduri prevede concesionarea către Turcia a zonei economice exclusive a Libiei.
La 30 iunie 2025, firma turcească Bayraktar a finalizat achiziția a două companii italiene de renume, Piaggio Aero Industries și Piaggio Aviation, care operează sub denumirea Paggio Aerospace.
Și nu în ultimul rând, trebuie menționat rolul diplomatic complex pe care îl joacă Turcia în conflictul dintre Rusia și Ucraina. Turcia și-a oferit bunele oficii și astfel, numeroase acorduri și întâlniri la nivel înalt au avut loc la Istanbul.
Întrebare: Ce concluzii se desprind din toate aceste acțiuni?
Cristian JURA: În primul rând, întâlnirea trilaterală dintre Turcia, Italia și Libia înseamnă mult mai mult decât discuții despre combaterea migrației ilegale, înseamnă o dezvoltarea extraordinară a relațiilor dintre cele 3 state. Pe de altă parte, trebuie să remarcăm pașii pe care îi face Turcia pentru a își consolida rolul de putere regională și nu numai. Din perspectiva industrie de apărare, prin achiziția Piaggio Aerospace și prin alte proiecte aflate în derulare, reușește achiziționeze tehnologie modernă și are acces la piețele europene și mondiale. Turcia a reușit să dezvolte avionul KAAN de a 5-a generația la nivel național, iar Indonezia a achiziționat deja 48 de astfel de avioane. De menționat racheta Tayfun Block-4 dezvoltată de compania turcă Roketsan. Din perspectivă geo-economică, acordurile cu Libia îi oferă Turciei acces la resurse naturale și o deschidere la Marea Mediterană. Iar din perspectivă diplomatică, prin demersurile pe care la face în Ucraina și în Orientul Mijlociu, Turcia își consolidează poziția de putere diplomatică.
Întrebare: ce învățăminte are trebui să tragă România din cele expuse mai sus?
Cristian JURA: Având în vedere că România și Turcia sunt state tinere, ambele țări au sărbătorit 100 de ani de existență ca state moderne, că Turcia este vecinul nostru de la Marea Neagră și că, în mod tradițional, în istoria modernă relațiile României cu Turci au fost foarte bune, cred că nivelul de cooperare ar putea fi dus la un nivel superior, prin dezvoltarea unor proiecte strategice comune și reciproc avantajoase.
| Știri BVB