Interviu Pollyanna Hangan: “Suntem în întârziere cu tranziția energetică cu cel puțin 10 ani”

• “România trebuie să își tripleze eforturile pentru a se alinia cu directivele și standardele UE”

• “Încurajarea cetățenilor să devină prosumatori, prin producerea și consumul propriu de energie regenerabilă, este esențială pentru tranziția energetică”.

• Interviu cu deputata USR, Pollyanna-Hanellore Hangan

Care este opinia dvs. cu privire la pașii făcuți de România în tranziția energetică?

Pollyanna Hangan: Suntem în întârziere cu tranziția energetică cu cel puțin 10 ani. România trebuie să își tripleze eforturile pentru a se alinia cu directivele și standardele UE, dar și pentru a beneficia de fondurile europene destinate tranziției energetice. S-au demarat proiecte semnificative pentru a îmbunătăți capacitatea de producție a energiei verzi. Dar oportunitățile de a dezvolta surse de energie regenerabilă, cum ar fi eoliană și solară, sunt încă insuficient exploatate. Acest lucru este vital pentru a reduce dependența de combustibilii fosili și a alinia țara la obiectivele Uniunii Europene. Infrastructura învechită și lipsa de investiții în anumite sectoare rămân bariere importante. Eurelectric listează o serie de repere de bifat până în 2050. În primul rând, va fi nevoie de dublarea capacităților electrice instalate pentru a putea susține sistemul energetic, 55 de milioane de pompe de căldură instalate, față de 20 de milioane de pompe de căldură în 2020. Capacitățile de stocare a energiei produse de sursele regenerabile vor trebui să crească puternic: 191 GW pentru 2050. Anul acesta, capacitățile de stocare se preconizează că vor atinge, în total, 6 GW.

Pentru a atinge aceste obiective este esențial să creștem nivelul de conștientizare și educație în rândul populației despre importanța tranziției energetice. O populație bine informată poate susține mai bine aceste inițiative. De aceea, angajarea comunităților locale în procesul de tranziție este vitală. Proiectele de energie regenerabilă trebuie să aducă beneficii directe comunităților, încurajând astfel susținerea și participarea acestora. Tranziția energetică nu este doar o chestiune de mediu, ci și una economică și socială. Este crucial să se țină cont de impactul asupra forței de muncă și asupra comunităților locale, asigurându-se o tranziție justă și echitabilă.

Inovațiile tehnologice au un rol cheie și România trebuie să investească mai mult în cercetare și dezvoltare, pentru a integra tehnologii noi și eficiente în rețeaua energetică. De asemenea, este importantă cooperarea cu alte state și organizații internaționale care poate oferi acces la resurse, know-how și finanțări, accelerând astfel procesul de tranziție. În acest context, este de salutat semnarea, în noiembrie, a unui Memorandum de Înțelegere româno-american în domeniul mineritului și energiei regenerabile în regiunea Valea Jiului. Memorandumul semnat de Ministerul Energiei, Societatea Complexul Energetic „Valea Jiului” SA și American Bio-Carbon Delaware LLC vizează transformarea Centralei termoelectrice de la Paroșeni, situată în Valea Jiului, prin utilizarea biocarburantului produs de American Bio-Carbon din biomasa sustenabilă românească, înlocuind astfel cărbunele tradițional.

În concluzie, România a făcut pași importanți în tranziția energetică, dar este esențial să intensificăm eforturile pe toate fronturile – de la investiții și tehnologie, la educație și politici – pentru a asigura o tranziție reușită și durabilă spre un viitor energetic mai verde și mai sustenabil.

Cum apreciați piața de energie din România în acest an?

Pollyanna Hangan: România a avut o evoluție semnificativă în sectorul energiei curate, cu un mix energetic ce include energie eoliană (3026 MW), hidro (6642 MW), nuclear (1369 MW), solar (1553 MW) și biomasă (106 MW). Aceste cifre reflectă o contribuție de 31,67% din totalul producției de 9364 MW la energia regenerabilă. Totuși, țara se confruntă cu provocări în creșterea capacității de producție a energiei solare și eoliene, având unul dintre cele mai scăzute niveluri de producție pe cap de locuitor în UE în aceste domenii. România a primit 1,4 miliarde de euro de la Fondul de Modernizare al UE pentru tranziția către energie curată, cu planuri pentru construirea de parcuri solare și centrale electrice pe gaz. De asemenea, European Investment Bank (EIB) planifică să ofere României 3 miliarde de euro pentru a co-finanța proiecte până în 2026. Aceste investiții vor contribui la modernizarea sistemelor energetice și la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

România explorează proiecte precum construcția unui cablu submarin de 1100 km și 1000 MW pentru a transporta energie verde din Azerbaidjan, demonstrând o schimbare de paradigmă și o concentrare pe diversificarea sursei de energie. Acesta este un pas important pentru reducerea dependenței de combustibilii fosili și pentru a sprijini tranziția către surse de energie mai curate. Cu toate acestea, România se confruntă cu provocări legate de lipsa investițiilor și instabilitatea legislativă, care au afectat capacitatea de a deveni un exportator net de energie. În plus, pentru a atinge țintele stabilite pentru 2030, este nevoie de o forță de muncă semnificativă în sectorul solar, cu estimări cuprinse între 47.000 și 60.000 de angajați necesari doar în acest sector și bine pregătiți. Forța de muncă competentă va fi o provocare.

Există și alte obstacole semnificative în ceea ce privește infrastructura, lanțurile de aprovizionare, precum și disponibilitatea terenurilor necesare pentru dezvoltarea energiei regenerabile. Aceste obstacole trebuie depășite pentru a asigura o tranziție energetică reușită, așa cum este analizat în McKinsey Global Energy Perspective 2023.

În timp ce România face progrese în tranziția energetică și diversificarea sursei de energie, țara se confruntă cu dependența de combustibilii fosili și necesitatea de a depăși numeroase obstacole pentru a atinge obiectivele de dezvoltare durabilă și de decarbonizare. 40% din consumul total de energie al României e dependent de combustibilii fosili. Trecerea directă de la combustibili fosili la o economie electrificată bazată pe surse verzi va necesita un program masiv de electrificare. Experții ne avertizează că pentru acest obiectiv sunt necesare schimbări radicale. Viitoarea rețea trebuie să fie una complexă o combinație între producători mari și mii de alții mai mici, noi puncte de producție, unele conectate între ele, altele independente, altele conectate la sistemul național, multă energie distribută local. Tehnic, acest lucru implică redimensionări de cabluri, la stâlpi, izolatori, fire, proiectare diferită și tranformare amplă a unei rețele electrice cu o lungime totală de peste 500.000 km.

Care este stadiul proiectului Prima Casa Verde?

Pollyanna Hangan: Conform datelor disponibile la nivelul ANRE, la începutul anului 2023, aveam 44.000 prosumatori, iar la finalul lunii septembrie erau înregistrați 97.000 de prosumatori care cumulau o putere instalată de 1225 MW față de 478 MW puterea instalată în luna ianuarie a acestui an. În februarie 2024, capacitatea instalată la nivelul prosumatorilor ar urma să crească la cca 2000 MW. Dorința românilor de a-și eficientiza energetic locuințele și de a deveni prosumatori este exponențială și programul Casa Verde Fotovoltaice este depășit. E de apreciat că anul acesta a mers mai bine după reorganizarea regională a programului, dar nu atât de bine pentru că a fost blocat în urma contestațiilor. În ultimii 10 ani, au fost renovate aproximativ 7% dintre clădirile rezidențiale, maximum 35% din cele destinate educației și 10% din spațiile comerciale. Mai mult, o altă problemă se leagă de faptul că până și multe dintre blocurile mai noi sunt construite tot ineficient. Conform unor calcule publice, la ritmul actual de renovare și la disponibilitatea companiilor de construcții, pentru renovarea blocurilor, numai în București, ar fi nevoie de cam 80 de ani.

În acest context, în care există o dorință a românilor pentru a deveni prosumatori sau pentru a-și reduce costurile facturilor prin reabilitarea energetică a locuințelor sau prin instalarea de sisteme fotovoltaice, am inițiat proiectul Prima Casă Verde.

Prima Casă Verde, care urmează să intre la vot în plenul Camerei Deputaților, după un aviz favorabil al Comisiei Economice, prevede acordarea către cetățenii care locuiesc la casă un credit garantat de stat cu dobândă subvenționată, în limita a 10.000 de euro, pentru investiții ce au ca scop creșterea eficienței energetice a locuinței și montarea unor instalații de producere/stocare a energiei pentru consumul propriu. Creditul ar urma să fie acordat pentru o perioadă de maxim 10 ani și ar fi accesibil inclusiv familiilor în care doi adulți câștigă salariul minim pe economie, potrivit calculelor noastre. Estimăm că, din cei 500.000 de mii de potențiali beneficiari ai schemei de finanțare propuse prin acest proiect legislativ, aproape jumătate vor accesa fondurile pentru a deveni prosumatori.

Și alte proiecte au fost adoptate sau urmează să fie, pentru că există un consens între putere și opoziția asupra direcției și sprijinului pe care trebuie să-l acordăm cetățenilor pentru a-și eficientiza energetic locuințele sau/și a deveni prosumatori: scăderea TVA pentru achiziționarea de sisteme fotovoltaice și a pompelor de căldură, clarificarea statulului evaluatorilor energetici, astfel încât să ne asigurăm că certificatele energetice ale clădirilor sunt valide și reflectă realitatea, stimularea investițiilor în eficiența energetică. Mai avem mult de muncă, mai avem legi de trecut și investiții de făcut, dar România este în direcția corectă.

Credeți că România este pregătită pentru o iarnă friguroasă? Avem suficiente gaze?

Pollyanna Hangan: Având în vedere pregătirile pentru iarna 2023 – 2024, România, ca și restul Uniunii Europene, se află într-o poziție relativ bună pentru a face față provocărilor energetice. Cu toate acestea, există încă incertitudini și provocări specifice.

Pe plan intern, există preocupări legate de stabilitatea legislativă și de posibilele probleme ale furnizorilor de energie, legate de expunerile financiare ridicate. Acest lucru poate conduce la dificultăți în emiterea facturilor pentru consumatorii non-casnici, mai ales în contextul introducerii e-facturii. De asemenea, există un risc considerabil de întrerupere a activității pentru furnizorii de energie, ceea ce ar putea duce la transferul consumatorilor către Furnizorul de Ultimă Instanță (FUI) și la posibile probleme de lichiditate. La nivelul Uniunii Europene, stocurile de gaze sunt la un nivel satisfăcător, iar infrastructurile de stocare sunt neașteptat de pline la începutul anului 2023. Acest lucru asigură o tamponare suplimentară a rețelei de gaze, permițând astfel satisfacerea cererii interne printr-o combinație de producție, import și retragere din stocuri. În plus, noi infrastructuri de gaz, cum ar fi terminalele de import LNG și conductele, au fost construite sau sunt în curs de dezvoltare pentru a consolida securitatea energetică a Europei.

O altă strategie cheie pentru gestionarea consumului de energie în UE este reducerea cererii de gaz. Aceasta poate fi realizată prin economisirea energiei și prin folosirea unor alternative mai eficiente din punct de vedere energetic. În 2022, UE a redus cererea de gaz cu aproximativ 500 TWh, adică 12% din media anilor 2019-21. Europa a diversificat sursele de gaz, cu un accent crescut pe importurile de LNG, în special din Statele Unite. Acest lucru a ajutat la compensarea reducerii importurilor de gaz din Rusia.

În ciuda acestor pregătiri, există încă riscuri și incertitudini, inclusiv posibilitatea unor temperaturi extrem de scăzute pe perioade lungi de timp, care ar putea crește cererea de gaz. În plus, sănătatea financiară a furnizorilor de energie și capacitatea de a gestiona orice constrângeri de lichiditate rămân esențiale pentru a asigura furnizarea neîntreruptă a energiei.

În concluzie, România și UE sunt în general bine pregătite pentru iarna 2023 – 2024, cu stocuri de gaz suficiente și măsuri de reducere a cererii. Cu toate acestea, persistă anumite provocări. România consumă într-o zi normală de iarnă în jur de 50 de milioane de metri cubi de gaze, dar au existat și ierni cu un consum de vârf de 70-72 de milioane de metri cubi pe zi. Producția internă poate ajunge la 20-25 milioane de metri cubi pe zi. Din depozite putem scoate 29-30 de milioane de metri cubi, însă acest lucru este posibil doar la începutul iernii, când depozitele sunt pline.

Din fericire, există și proiecte de creștere a capacității de depozitare a gazului. Depogaz a anunțat că derulează investiții de 480 de milioane de euro pentru a crește capacitatea în patru din cele cinci depozite ale sale și pentru realizarea unui depozit nou, lucrări care vor fi gata în perioada 2027 – 2030. Astfel, se preconizează că în total capacitatea de stocare va crește de la 2870 miliarde de metri cubi la 4178 miliarde.

Ce părere aveți despre exploatarea gazelor din Marea Neagră de către OMV Petrom și Romgaz? Cum poate ajuta România această exploatare?

Pollyanna Hangan: Explorarea și exploatarea gazelor din Marea Neagră, în special proiectul Neptun Deep de către OMV Petrom și Romgaz, reprezintă un capitol semnificativ în istoria energetică a României. Aceasta va transforma țara în cel mai mare producător de gaz natural din Uniunea Europeană, cu o producție estimată de aproximativ 100 de miliarde de metri cubi de gaz natural. Investițiile pentru faza de dezvoltare a proiectului sunt estimate la până la 4 miliarde de euro, cu o producție estimată să înceapă în 2027. Proiectul include dezvoltarea a două câmpuri de gaze naturale, Domino și Pelican South, situate în blocul offshore Neptun Deep. Infrastructura necesară pentru dezvoltarea acestor câmpuri de gaze include 10 sonde, 3 sisteme de producție submarină și conducte asociate, o platformă offshore și un conduct principal de gaz natural până la Tuzla, precum și o stație de măsurare a gazelor naturale.

Platforma va genera propria energie, operând la cele mai înalte standarde de siguranță și protecție a mediului. Toată infrastructura va fi operată de la distanță, prin intermediul unui „geamăn digital”, ceea ce va permite optimizarea proceselor și va contribui la îmbunătățirea performanței de mediu prin eficientizarea consumului de energie și reducerea emisiilor.

Această inițiativă nu numai că va sprijini securitatea energetică a României, ci va aduce și beneficii economice semnificative, inclusiv venituri bugetare suplimentare și impuls pentru dezvoltarea proiectelor în industriile asociate. În plus, participarea Romgaz, ca partener de stat, în acest proiect reprezintă un pas important în direcția asigurării unei surse de energie fiabile și sigure în regiune.

Ce ne puteți spune despre finanțările din PNRR în domeniul energiei?

Pollyanna Hangan: PNRR reprezintă o oportunitate istorică pentru România, dar gestionarea acestor fonduri de către actualul guvern PNL-PSD lasă mult de dorit. Avem capitolul REPowerEU, care aduce 1,4 miliarde de euro țării noastre. 600 de milioane de euro sunt dedicați achiziției de panouri solare și baterii pentru stocarea energiei, alte 500 de milioane pentru amenajarea locuințelor în vederea reducerii consumului de energie. Există bani. Sunt banii aduși de USR prin semnarea PNRR. Am lăsat o moșternire importantă României care poate accelera producerea de energie verde, eficientizarea clădirilor și recalificarea forței de muncă. A fost angajamentul nostru pentru o economie verde și sustenabilă. Dar pentru asta e nevoie ca proiectele să fie implementate, altfel acești bani vor fi pierduți.

Cum vedeți viitorul energiei din România?

Pollyanna Hangan: Viitorul energiei în țara noastră trebuie să fie unul verde și durabil. România are un potențial imens în domeniul energiilor regenerabile, cum ar fi energia solară, eoliană. Este imperativ să investim în aceste surse, să modernizăm infrastructura și să ne orientăm către soluții de stocare a energiei. De asemenea, trebuie să promovăm eficiența energetică la nivelul consumatorilor. Guvernarea actuală, din păcate, nu pare să acorde prioritate acestor aspecte esențiale.

Ce inițiative în domeniul energiei mai aveți în vedere?

Pollyanna Hangan: Recent, am depus un nou proiect de lege ce vizează modificarea Codului Fiscal, cu scopul de a încuraja utilizarea vehiculelor electrice de către companii. În contextul actual, nu există diferențieri fiscale între vehiculele pe combustibili fosili și cele ecologice. Propunerea noastră majorează suma lunară pentru amortizarea vehiculelor electrice, de la 1500 de lei la 2500 de lei. Prin aceasta, dorim să stimulăm achiziția de vehicule prietenoase cu mediul. Sunt în discuții și cu celelalte partide, îmi promovez proiectele actuale, mă bat pentru ele în Parlament. Ele aduc o schimbare reală în domeniul energiei. În același timp, vorbesc cu oamenii din industrie și identific probleme, pe care încerc să le rezolv prin legi depuse în Parlament.

Care este opinia dvs. cu privire la relația dintre statul român și furnizorii de energie?

Pollyanna Hangan: Relația actuală dintre stat și furnizorii de energie este problematică. Nu avem o predictibilitate în domeniu, apar măsuri peste noapte, avem un ANRE care mai mult încurcă decât ajută. În plus, statul ar trebui să joace un rol de regulator eficient, ceea ce astăzi nu se întâmplă. E nevoie de profesioniști la ANRE care să nu mai creeze haos în sistemul de energie.

Ce ne puteți spune despre legislația privind prosumatorii?

Pollyanna Hangan: Legislația actuală privind prosumatorii este un pas în direcția corectă, dar mai sunt multe de îmbunătățit. Încurajarea cetățenilor să devină prosumatori, prin producerea și consumul propriu de energie regenerabilă, este esențială pentru tranziția energetică. Cu toate acestea, procedurile administrative sunt încă prea complicate și descurajează mulți potențiali prosumatori. Mai mult, am văzut cum statul încearcă să îi pedepsească pe prosumatori. Este un sector care ar trebui încurajat, nu pedepsit. Rolul acestora în sistemul enegetic este important. Numai în 2023, ponderea acestora a crescut cu peste 100%, de la 44.000 la 97.000. Capacitatea instalată a crescut și ea de la 478 MW la 1225 MW, conform datelor oficiale și se estimează că va ajunge la 1500 MW până la finalul anului, echivalentul capacității instalate în cele doua reactoare de la Cernavodă. În acest context, propuneri precum cea în care prosumatorii să fie amendați dacă produc mai mult decât consumă sunt aberante. Tocmai acesta trebuie să fie rolul lor. Să producă energie. Cer Guvernului PSD și PNL, care a făcut destul rău României până acum, să nu îi ia la țintă și pe prosumatori.