Interviu Roberto Musneci: “Avem nevoie de un plan de reindustrializare a Europei,  dar este nevoie de un exercițiu de bun simț din punct de vedere al tranziţiei energetice și al valorilor sociale”

• “Talibanii ecologiști care dezindustrializează Europa – unul din cele mai mari riscuri pentru economie, nu doar în România”

• “Dacă noi nu facem un exercițiu de bun simț din punct de vedere al politicii de tranziție energetică, vă spun că obiectivul de neutralitate pentru 2030- 2050 nu se va atinge”.

• “România are un rol strategic nu numai în flancul de Sud-Est, dar și pentru reconstrucția Ucrainei”

• Interviu cu domnul Roberto Musneci, preşedintele Camerei de Comerţ Româno-Italiene şi Ambasadorul Ordinului Suveran de Malta

Domnul Roberto Musneci este cetățean italian, născut la Roma, și are peste 25 de ani de experiență în sectorul farmaceutic și medical din Europa de Est, unde a fondat și a condus un grup de filiale pentru o multinațională importantă (Glaxo, apoi GlaxoSmithkline ) ca vicepreședinte al Europei de Sud-Est, înainte de a conduce unitatea de afaceri globală Consumer Health din Londra, unde el și soția sa, Marialaura, au locuit din 1994 până în 2002.

Ajuns în România în 2002, după ce a părăsit grupul în 2007, a devenit cofondator al companiei de comunicare strategică (Serban & Musneci Associates), pledând pentru „Acces durabil la inovație medicală” în țările cu venituri medii și a înființat CMC Consulting, cu scopul de a promova medicina regenerativă inovatoare și tehnologii de reabilitare, precum și consiliere în acorduri de fuziune și achiziție și programe de responsabilitate socială corporativă.

Roberto Musneci a fost director neexecutiv al mai multor companii listate în Londra și București, membru al consiliului de administrație al Consiliului Investitorilor Străini din România și președinte al Camerei de Comerț Americane din 2004 până în 2006. Din 2017, este și președinte al Camerei de Comerț Italiene pentru România. Ambasadorul Musneci a fost numit Cavaler al Ordinului Stelei Italiei de către președintele Republicii Italiene în iunie 2009.

Reporter: Ați venit în România acum foarte mulți ani.

Roberto Musneci: În 2002, pentru doi ani de zile. Şi sunt în continuare aici.

Reporter: Ce v-a plăcut în România?

Roberto Musneci: Este o țară unde se poate face relativ mult cu relativ puțin. Înainte de a veni în România, am locuit opt ani de zile în Marea Britanie şi, ca o glumă, am venit aici pentru că aveam nevoie de simțul umorului.

Ce pot să vă spun din perioada aceea este că nu a fost deloc uşor. Acum România este o altă planetă, din punct de vedere al dezvoltării. Dacă mă uit cum s-au dezvoltat România, Polonia, Cehia în ultimii 20 de ani și fac o comparaţie cu alte ţări occidentale, este clar că am pornit de la o bază mai joasă, dar am ajuns la un nivel de trai relativ ridicat. Dacă te uiți la zonele rurale din România, situația în anii 2000 era total diferită faţă de situaţia actuală.

Această dezvoltare nu mă împiedică, însă, să spun că 2024 şi 2025 sunt ani plini de provocări pentru România, mă refer, de exemplu, la piaţa muncii sau presiunile fiscale. Acestea din urmă sunt îngrijorătoare pentru mediul de afaceri, nu numai cel italian și nu numai pentru cei mici și mijlocii și cei foarte mici, care sunt afectaţi extrem de mult în situația actuală prin creşterea taxelor. Dar vorbesc şi de investitorii cei mai mari, care sunt influenţaţi, la rândul lor, de noile modificări fiscale.

2024 este un an electoral, nu trebuie să fie luat în calcul. Este un an atipic, dar riscul este ca vom plăti prețul anul viitor.

Reporter: Unii investitori străini au plecat din România.

Roberto Musneci: Aşa este, dar nevoile României sunt încă ridicate.

E clar că ambasadorii cei mai buni pentru o țară sunt investitorii. Un investitor italian sau american, atunci când vrea să investească în România, vine la Camera de Comerţ şi întreabă care este situaţia economică şi investiţională.

În acest an, au existat multe semne de întrebare, dar toată lumea înțelege că este un an electoral. Am “digerat” deja 2024, dar există îngrijorări pentru 2025.

Pe termen mediu eu rămân optimist, dar vedem dacă se va crea acea structură economică care va creşte bogăția înainte de a o redistribui.

Reporter: Cum putem să reindustrializăm România, în condițiile tranziției energetice?

Roberto Musneci: România are o postură avantajată, adică independența energetică în România este mult mai avansată decât în Italia sau în alte țări. Este clar că pentru cei care investesc în acest moment în tranziția energetică că predictibilitatea investițiilor lor este esenţială.

Recent, s-a anunţat că statul român trebuie să plătească industriei regenerabilelor zeci de milioane de euro, potrivit unei decizii pe care Tribunalul arbitral al Băncii Mondiale de la Washington (ICSID) a luat-o recent. Companiile au acuzat statul român, în urmă cu aproape șase ani, de încălcarea tratatului internațional Carta Energiei (TCE), prin tăierea subvențiilor pentru producția de energie regenerabilă acordate pe bază de certificate verzi suportate pe facturi de către consumatori.

Nu stim cum va evolua cazul acesta, dar este dificil să investeşti într-o ţară foarte mulţi bani și există riscul se schimbe totul peste noapte. La momentul respectiv unii au dat faliment, alții au abandonat proiectele.

Este evident că există oportunități de investiţii aici. România este o țară care are nevoie de dezvoltare energetică, infrastructură, sănătate, educație. Investitorul care vine în România se uită la cei care sunt aici și îi întreabă cum cred că va fi situaţia peste cinci ani de zile.

Reporter:  Pe 9 iunie avem alegeri europarlamentare. Cum credeți că va fi noul Parlament European comparativ cu cel actual? Există critici care spun că tranziția energetică pe care a promovat- o actualul Parlament European a distrus cumva industria europeană.

Roberto Musneci: Am impresia că, în ultimii zece ani de zile, clasa politică, mai puțin în România decât în alte țări din Europa de Vest, a abandonat bunul simţ. Și, pe cale de consecință, mediul politic s-a polarizat. De aceea există şi extremism – populismul, naționalismul este şi de stânga și de dreapta.

Ne confruntăm cu extremismul taliban, cu acei ecologiști care doresc dezindustralizarea Europa, ceea ce este, din punctul meu de vedere, unul din cele mai mari riscuri pentru economie, nu doar în România.

Dacă noi nu facem un exercțiu de bun simț din punct de vedere al politicii de tranziție energetică la nivel european, vă spun că obiectivul de neutralitate pentru 2030- 2050 nu se va atinge.

Avem nevoie de un plan de reindustrializare a Europei, în mod principal al energiei nucleare, dar trebuie să facem un exercițiu de bun simț din punct de vedere al tranziţiei energetice și al valorilor sociale.

Această val de “politically correct” a generat în mediul social o reacție din partea celor care pur și simplu nu înțeleg ce se întâmplă și asta este extrem de nesănătos. Trebuie să facem un exercițiu de recuperare al bunul simț, să avem încredere în cine suntem, de unde venim istoric şi cultural.

Din acest punct ar trebui să pornim pentru o mișcare incluzivă la nivel de migrație, la nivelul tuturor formelor societăţii. Este absolut normal ca societatea să se dezvolte, dar trebuie să pornim de la un punct care vine din istoria şi cultură noastră. Vorbesc ca un european, nu ca italian sau român adoptat.

Reporter: Cum vedeţi competitivitatea economiei europene în viitor?

Roberto Musneci: În primul rând, războiul din Ucraina este o tragedie, acest lucru este foarte clar. Dar acest război a determinat, așa cum a făcut şi COVID cu accelerarea tehnologiilor şi a digitalizării, o accelerare a proceselor în Europa pentru eliminarea dependenţei energetice a Rusiei.

Este clar că această tranziţie nu este uşoară pentru Europa, dar pe termen mediu şi lung, Rusia va avea de suferit, pentru că ei au o economie bazată pe resurse.

Noi avem economia bazată pe valoare adăugată, pe tehnologie şi ştiinţă.

Economia Rusiei este bazată pe resurse şi este total dependentă de China şi de un alt numar limitat de țări. Resursele lor sunt mai puțin căutate decât au fost acum doi ani de zile.

Ce se va întâmpla în Europa? Probabil această dezvoltare tehnologică va continua, dacă noi nu influențăm deciziile economice prin prisma elementelor de “politically correct” care n-au ce să caute în deciziile economice și, din punctul meu de vedere, la nivel de structură a societăţii.

Reporter: Şi- a atins democraţia limitele?

Roberto Musneci: E clar că o structură democratică este un organism viu. În 1860-1870, când a apărut Constituţia în Italia, România şi alte ţări, era un fel de democraţie. Dar din punctul nostru de vedere actual, nu era o structură democratică, similară cu cea de acum. E clar că democrația trebuie să evolueze şi sper că va evolua cu o gândire de bun simț.

Reporter: Au trecut 30 de ani de la comunism. Cât de mare e pericolul să ne întoarcem la regim autocratic?

Roberto Musneci:  Cred că este imposibil. Dacă vă referiţi la riscul unui autoritarism mai ridicat în Europa, acest lucru este exclus pentru că oamenii sunt diferiţi.

Reporter: Care este viitorul Europei? 

Roberto Musneci: Aşa cum am mai spus, avem nevoie de o injecție de bun simț şi de o analiză aprofundată.

Trebuie să ne gândim foarte bine ce vrem: dezindustrializarea sau reindustrializarea Europei, vrem să destructurăm sau să întărim structura socială a Europei, vrem să abordăm problema migrației ca un continent, sau fiecare ţară în parte, vrem să abordăm apărarea continentului nostru în ansamblu, pentru că euroatlantismul Europei este clar, nu mergem înapoi.

Să schimbăm la Bruxelles principiul de subsidiarităţii, din punctul meu de vedere, ar fi o mare greșeală. Pentru că trebuie să reţinem  principiul subsidiarității –  tot ce poate fi făcut mai bine la nivel de continent trebuie făcut acolo.

Reporter: Cum vedeți parteneriatul strategic al României cu Statele Unite?

Roberto Musneci: Este un element critic, vital, care implică anumite avantaje pentru România.

Alianța cu Statele Unite și cu sistemul euroatlantic în general este vital nu numai pentru România, ci pentru Europa.

În plus, trebuie să ne gândim şi la reconstrucţia Ucrainei  – pentru că la un moment dat se va întâmpla – cum va fi structura, cine va lua deciziile, care sunt prioritățile etc. Este nevoie de un nou Plan Marshall, așa cum a făcut Europa după război, dar este foarte important cine îl coordonează. În acest proces, România este cea mai bine plasată pentru o astfel de oportunitate, iar companiile din România sau din alte țări care sunt aici vor avea un avantaj logistic competitiv.

Reporter: De ce sunt atât de puține companii americane care au investit în România?

Roberto Musneci: Eu am lucrat 20 de ani cu americanii, am fost preşedintele AmCham, şi pot să vă spun că ei au o abordare foarte pragmatică: venim în ţara voastră să investim, acesta este planul, vorbim cu factorii de decizie şi gata. În Europa, noi avem o abordare mai complexa – dacă se se poate să glumesc, mai bizantină.

Din punctul meu de vedere, problema principală este abordarea în procesul decizional care ar putea fi mai pragmatică și mai simplă. În plus, investitorii străini au nevoie de un proces decizional clar, precis, predictibil, transparent. Este elementul de bază.

Reporter: Cum credeţi că alegerile din SUA vor schimba abordarea faţă de România?

Roberto Musneci: Unii pot crede că această combinație între procesul politic și mediul judiciar, care uneori a fost prezentă și în Italia în ultimii 30 de ani, ar fi o premieră în SUA. Și atunci este foarte interesant să vedem cum va evolua procesul electoral în condițiile actuale.

Reporter: Care este şansa de dezvoltare a României?

Roberto Musneci: Avem provocări pe termen scurt, dar sunt optimist pe termen mediu și lung, mă gândesc peste trei ani de zile, după acest val de alegeri, după terminarea războiului și a tensiunilor din Orientul Mijlociu.

Eu cred că România are un rol strategic nu numai în flancul de Sud-Est, dar și pentru reconstrucția Ucrainei. Pe termen mediu si lung, sunt optimist, așa cum cred că este întreaga comunitate de afaceri din România.