* Consilierul principal al Teheranului semnalează intenția de a bloca ruta TRIPP susținută de SUA, în timp ce adversarii se apropie de finalizarea acordului care va remodela comerțul regional * Trump i-a primit vineri la Casa Albă pe președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev, și pe premierul armean, Nikol Pashinyan, și a asistat la semnarea unei declarații comune menite să pună capăt conflictului lor intermitent, care durează de zeci de ani.
Iranul a amenințat sâmbătă că va bloca un coridor planificat în Caucaz în cadrul unui acord regional susținut de președintele american Donald Trump, au raportat mass-media iraniene, ridicând un nou semn de întrebare asupra unui plan de pace salutat ca o schimbare strategică importantă pentru realizarea unei păci durabile, potrivit Reuters.
Ali Akbar Velayati, unul dintre principalii consilieri ai liderului suprem al Iranului, a declarat sâmbătă că Teheranul va bloca inițiativa „cu sau fără Rusia”, cu care Iranul are o alianță strategică alături de Armenia.
Președintele SUA, Donald Trump, „consideră că Caucazul este o proprietate imobiliară pe care o poate închiria pentru 99 de ani”, a declarat Velayati pentru agenția de știri Tasnim, afiliată statului, referindu-se la coridorul de transport inclus în acordul de pace, potrivit Al Jazeera.
„Acest pasaj nu va deveni o poartă de intrare pentru mercenarii lui Trump – va deveni cimitirul lor”, a adăugat el, descriind planul ca „trădare politică” menită să submineze integritatea teritorială a Armeniei.
Termenii acordului, care a fost dezvăluit vineri, în cadrul unei ceremonii de semnare la Casa Albă, includ drepturi exclusive de dezvoltare ale SUA asupra unei rute prin Armenia care ar lega Azerbaidjanul de Nakhchivan, o enclavă azeră care se învecinează cu Turcia, aliata Bakuului.
Coridorul, care ar trece în apropierea frontierei cu Iranul, este numit „Ruta Trump pentru pace și prosperitate internațională” (TRIPP) și va funcționa în conformitate cu legislația armeană.
Velayati a susținut că acest lucru ar deschide calea pentru NATO să se poziționeze „ca o viperă” între Iran și Rusia.
Nu este clar cum Iranul, care se învecinează cu zona, ar putea bloca acest proiect, dar declarația lui Ali Akbar Velayati, consilierul principal al liderului suprem al Iranului, a ridicat semne de întrebare cu privire la securitatea acestuia.
Separat, ministerul de externe al Iranului a emis o declarație în care și-a exprimat îngrijorarea cu privire la consecințele negative ale oricărei intervenții străine în vecinătatea granițelor sale.
Deși a salutat acordul de pace dintre Armenia și Azerbaidjan, ministerul a declarat că orice proiect în apropierea granițelor Iranului ar trebui dezvoltat „cu respectarea suveranității naționale și a integrității teritoriale și fără interferențe străine”.
La rândul său, Ministerul Afacerilor Externe al Rusiei a salutat cu prudență acordul, afirmând sâmbătă că Moscova susține eforturile de promovare a stabilității și prosperității în regiune, inclusiv reuniunea de vineri de la Washington.
La fel ca Iranul, însă, Rusia a avertizat împotriva intervenției externe, argumentând că soluțiile durabile trebuie dezvoltate de țările din regiune.
„Implicarea actorilor din afara regiunii ar trebui să consolideze agenda de pace, nu să creeze noi diviziuni”, a declarat ministerul, adăugând că speră să evite „experiența nefericită” a rezolvării conflictelor din Orientul Mijlociu conduse de Occident.
Între timp, Turcia a declarat sâmbătă că speră ca coridorul de tranzit planificat să stimuleze exporturile de energie și alte resurse prin Caucazul de Sud.
Membru al NATO, Turcia a susținut cu tărie Azerbaidjanul în conflictele sale cu Armenia, dar s-a angajat să restabilească relațiile cu Erevan după semnarea unui acord de pace final cu Baku.
Președinția turcă a declarat că președintele Recep Tayyip Erdogan a discutat acordul de pace cu Ilham Aliyev, omologul său din Azerbaidjan, și a oferit sprijinul Ankarei pentru realizarea unei păci durabile în regiune.
Ministrul turc de externe, Hakan Fidan, a abordat și el tema coridorului planificat în timpul unei vizite în Egipt, afirmând că acesta ar putea „lega Europa de adâncurile Asiei prin Turcia” și ar fi „o evoluție foarte benefică”.
„Capitolul dușmăniei s-a încheiat și acum ne îndreptăm spre o pace durabilă”, a declarat Elin Suleymanov, ambasadorul Azerbaidjanului în Marea Britanie, prevăzând că prosperitatea și legăturile de transport din întreaga regiune se vor transforma în bine. „Este o schimbare de paradigmă”, a afirmat Suleymanov, care, în calitate de fost trimis la Washington și fost colaborator al președintelui Aliyev, este unul dintre cei mai înalți diplomați ai țării sale. Suleymanov a refuzat să speculeze cu privire la momentul semnării unui acord de pace definitiv, menționând însă că Aliyev a declarat că dorește ca acest lucru să se întâmple în curând. A rămas un singur obstacol, a spus Suleymanov, și anume ca Armenia să modifice constituția pentru a elimina referirea la Nagorno-Karabakh.
„Azerbaidjanul este gata să semneze în orice moment, odată ce Armenia își va îndeplini angajamentul fundamental de a elimina din constituție revendicările teritoriale asupra Azerbaidjanului”, a afirmat el.
Pashinyan a cerut în acest an organizarea unui referendum pentru modificarea constituției, dar nu a fost stabilită încă o dată pentru acesta. Armenia va organiza alegeri parlamentare în iunie 2026, iar noua constituție ar trebui să fie redactată înainte de vot.
Liderul armean a declarat pe X că summitul de la Washington a deschis calea pentru a pune capăt conflictului care durează de zeci de ani și pentru a deschide conexiuni de transport care ar debloca oportunități economice strategice.
Întrebat când va începe să funcționeze ruta feroviară de tranzit, Suleymanov a răspuns că acest lucru va depinde de cooperarea dintre SUA și Armenia, care, potrivit lui, sunt deja în discuții.
Armenia și Azerbaidjanul s-au luptat într-o serie de războaie de la sfârșitul anilor 1980, când Nagorno-Karabakh, o regiune din Azerbaidjan cu o populație majoritar armeană la acea vreme, s-a separat de Azerbaidjan cu sprijinul Armeniei.
Anul trecut, Armenia a acceptat să returneze mai multe sate Azerbaidjanului, într-un eveniment descris de Baku ca „un eveniment istoric mult așteptat”.
Ahmad Shahidov, de la Institutul pentru Democrație și Drepturile Omului din Azerbaidjan, a declarat pentru Al Jazeera că se așteaptă ca o declarație finală de pace între Armenia și Azerbaidjan să fie semnată în următoarele săptămâni.
Shahidov a afirmat că acordul negociat vineri de SUA constituie o „foaie de parcurs” pentru acordul final, care pare iminent, având în vedere că nu există dispute teritoriale nerezolvate între cele două țări vecine.
Joshua Kucera, analist senior pentru Caucazul de Sud la International Crisis Group, a declarat că Trump s-ar putea să nu fi obținut victoria ușoară pe care o sperase, întrucât acordurile au lăsat multe întrebări fără răspuns.
Problema constituției Armeniei a continuat să amenințe deraierea procesului și nu era clar cum va funcționa în practică noul coridor de transport.
„Lipsesc detalii esențiale, inclusiv despre modul în care vor funcționa controalele vamale și securitatea și despre natura accesului reciproc al Armeniei pe teritoriul Azerbaidjanului. Acestea ar putea fi obstacole serioase”, a spus Kucera.
Suleymanov a minimizat sugestiile potrivit cărora Rusia, care are încă interese economice și de securitate extinse în Armenia, ar fi dezavantajată.
„Oricine poate beneficia de acest lucru, dacă dorește”, a spus el.
| Știri BVB