Isărescu, despre IRCC: E ca atunci când stai cu o jumătate de şezut pe un cub de gheaţă şi cu cealaltă pe o flacără

• Guvernatorul BNR: Nu văd motive de depreciere a leului; nu mă întrebaţi cât va fi cursul, pentru că nu ştiu

• Isărescu, despre creşterea salariilor: Un medicament dat în dozaj necorespunzător face mai mult rău decât bine

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a făcut o glumă despre noul indice IRCC în funcţie de care se calculează ratele creditelor, arătând că, la fel ca orice medie, reflectă o situaţie similară cu cea în care trebuie să te aşezi cu o jumătate de şezut pe un cub de gheaţă, cu cealaltă pe o flacără, iar per total te simţi bine.

Isărescu a susţinut, vineri, o conferinţă de presă pe tema raportului asupra inflaţiei şi a fost întrebat de jurnalişti care este părerea sa despre noul indice IRCC şi dacă acesta ar trebui să se aplice şi creditelor Prima Casă.

“În ceea ce priveşte discuţiile despre Prima Casă, acestea se poartă între Ministerul Finanţelor şi bănci, soluţia nu este la noi. Oamenii trebuie să se aşeze înainte de a da semnale în piaţă. Programul Prima Casă a fost bun, noi ne putem spune punctul de vedere tehnic. (…) A devenit o chestiune mult prea electorală ca Banca Naţională să intre în discuţie, cu IRCC şi ROBOR”, a afirmat guvernatorul, potrivit Agerpres.

El a amintit că tot Consiliul de Administraţie al BNR a arătat că ROBOR nu a fost manipulat, însă opinia publică a fost dusă într-o zonă în care şi-a pierdut încrederea în acest indice.

“A fost în Parlament tot Consiliul de Administraţie al BNR, adică nouă oameni serioşi, şi am spus că ROBOR nu a fost manipulat. Acum că cineva iese şi spune, indiferent ce spune ditamai Consiliul de Administraţie, o spune de-a-ndoaselea, n-avem ce să discutăm la Banca Naţională, pentru că aţi văzut cele două cuvinte-cheie ale acestui personaj: abuz şi manipulare. Abuz, manipulare. Dacă orice mişcare de dobândă, de curs – care sunt normale într-o economie de piaţă – apar ca fiind manipulări, abuzuri, e greu de discutat, capătă conotaţii electorale, intrăm într-o dispută în care nu avem voie să intrăm noi, BNR. Noi încercăm să fim neutri”, a precizat Isărescu.

Acesta a subliniat că ROBOR era un indice bazat pe cotaţii ferme, iar comparaţiile cu LIBOR au fost false, întrucât LIBOR erau cotaţiile pe care le spuneau dealerii. “La noi era vorba de cotaţii ferme, adică erau afişate”, a susţinut responsabilul BNR.

El a comparat ROBOR cu preţurile afişate într-un magazin, pe care unii le consideră neadevărate doar pentru că nu cumpără.

“Aşa şi cu ROBOR. Privea înainte şi avea toate calităţile să reflecte piaţa, dar în momentul în care nu ai încredere în el, îl demonizezi, îşi pierde din valoare. Valoarea oricărui indicator este în special încrederea că reflectă adevărul”, consideră guvernatorul.

Isărescu a arătat că a fost de acord cu ideea trecerii la un indicator pe bază de tranzacţii întrucât acesta este şi trendul în Europa.

“Hai să facem un indicator pe bază de tranzacţii, pentru că opinia publică din România a fost în acest fel influenţată, încât spune că tot ce este bazat pe tranzacţii este real, iar tot ce este bazat pe cotaţii este manipulat, este abuzat, este în fel şi chip. Păi, cât puteam să participăm la o asemenea dezbatere, dacă nouă oameni serioşi se duc în Parlamentul României, convocaţi, spun care este adevărul, iar a doua zi iese acelaşi personaj şi spune: “Nu, manipulare, i-am dovedit, au minţit!”. Este o discuţie total neserioasă şi nu dorim să participăm la ea”, a repetat Isărescu.

Jurnaliştii l-au întrebat dacă modul de calcul al IRCC reflectă cu adevărat realitatea din piaţă.

“Ca orice medie – ajungem la gluma lui Moisil: stai cu jumate de şezut pe un cub de gheaţă, la zero grade, cu cealaltă pe o flacără la 100 de grade, media e la 50 de grade şi spunea: ‘Te simţi foarte bine!’ Orice indice mediu are probleme lui, dar asta a fost discuţia, asta a creat societatea românească, dacă îl omorâm şi pe ăsta ce mai facem? Lăsaţi-l în pace”, a răspuns guvernatorul.

Indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, este de 2,36% pe an, acesta fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacţiilor interbancare din trimestrul IV 2018, conform datelor anunţate de Banca Naţională a României (BNR). 

Guvernatorul BNR a mai spus că nu vede motive de depreciere a leului.

“Nu avem motive serioase (referitor la deprecierea monedei naţionale faţă de euro – n. r.) cu excepţia deficitului comercial, dar leul este cotat pe piaţă şi influenţele factorilor de pe piaţă sunt importante. În plus, la începutul anului, am tras un semnal de alarmă şi, fără să sperii pe nimeni, spun încă o dată: leul este convertibil în sensul că foarte mulţi investitori ţin titluri de stat sau titluri în lei şi nu trebuie antagonizaţi, speriaţi, pentru că sunt sensibili. O definiţie, care nu este a mea, ar fi că investitorii sunt nişte animale sperioase şi nu trebuie speriate. Noi, în ianuarie, am văzut de la o mare bancă două cuvinte care sunt… Un bancher nu trebuie să vadă aşa ceva. Eu am mai văzut la viaţa mea, în 1992, 1999: ‘Sale Romania!’, adică vindeţi tot ce înseamnă titlu românesc. Păi, sunt vreo 20 şi ceva de miliarde de lei prin lume (…) Deci, repet, nu suntem pentru deprecierea cursului, dar să nu mă întrebaţi cât va fi cursul, pentru că nici eu nu ştiu. Asta o stabileşte piaţa”, a spus Isărescu.Oficialul BNR a precizat că instituţia pe care o conduce a căutat cel mai bun mix de politici monetare prin care să se păstreze încrederea investitorilor români.

“Lumea a avut încredere în leu şi Banca Naţională nu trebuie deloc să dea sentimentul că nu merită această încredere. Această încredere e compensată şi prin politici adecvate, adică ce facem aici. Suntem serioşi şi am căutat cel mai bun mix de politici monetare prin care să păstrăm această încredere a investitorilor români. Pe scurt, nu văd motive de depreciere a leului, cu excepţia deprecierii contului curent, dar noi, la Banca Naţională, nu credem că aşa trebuie făcută corecţia. O eventuală corecţie a deficitului extern, dacă ai vrea să o faci prin depreciere, că aşa am citit nişte năstruşnicii, nu face altceva decât să te arunce într-un cerc vicios. Noi am trecut printr-un proces îndelungat prin care de la vreo 70% credit în valută am ajuns la mai puţin de 40%. Este un mare avantaj. De asemenea, grosul economisirilor populaţiei din România este în lei acum, nu în valută şi acest lucru trebuie păstrat”, a subliniat Mugur Isărescu.

Creşterea economică a României poate fi un motiv de mândrie, însă până acum acest lucru a creat dezechilibre şi toate măsurile din acest an electoral, inclusiv creşterile salariale, trebuie foarte bine dozate, întrucât, ca şi în medicină, excesul poate face mai mult rău decât bine, a mai declarat, vineri, Mugur Isărescu.

El a fost întrebat dacă avansul economiei, de 5,5%, poate fi o mândrie pentru România.

“Judecata noastră este următoarea: cât putem să asigurăm convergenţa reală, (creşterea economică – n.r.) este un activ, dar fără dezechilibre. Un dezechilibru, mai devreme sau mai târziu, va trebui corectat şi dacă nu ştii cum să o faci din timp, nu faci “soft landing”, piaţa o va face abrupt şi o va face printr-o cădere de creştere economică. Piaţa va duce la acest lucru. Şi atunci, în loc să ai un grad de convergenţă mai rapid… Noi am păţit-o în 2008-2009, corecţia care s-a întâmplat, după o creştere-record în anul precedent, pentru că a venit criza. Şi atunci e preferabil să ai o creştere care să nu fie dezechilibrantă, ca să spun aşa, să nu creeze deficite prea mari”, a susţinut şeful băncii centrale.

Isărescu a arătat că ceea ce se întâmplă acum produce deja dezechilibre.

“Deci o creştere economică înaintată este un lucru cu care România se poate mândri, dar să nu producă dezechilibre şi v-am arătat că produce dezechilibre. Că e mult, că e puţin… discuţia acum sunt dezechilibrele, le ţinem sub control sau nu. Mai ales dezechilibrul extern. Că am văzut fumuri din-astea: “Dezechilibrul extern, eee…, se poată trăi cu el!”. Atenţie! Nu ştiu cum se poate trăi cu el. Aici trebuie o atenţie foarte mare cu dezechilibrele externe şi cu asigurarea finanţării”, a avertizat guvernatorul.

El a amintit că din anul 2000 până în prezent România a avut cel mai înalt nivel de convergenţă, de la 29% în anul 2000, la peste 65%.

“Noi avem suficientă flexibilitate prin politica cursului de schimb, dar nu putem face abuz. Ne poate ajuta, dar când vedem că dezechilibrele o iau razna, uşor, uşor trebuie să reacţionăm. Cred că acum, la partea externă, trebuie să gândim o corecţie treptată a dezechilibrului extern”, a recomandat responsabilul BNR.

Isărescu a subliniat că sub nicio formă Banca Naţională nu a fost împotriva creşterii economice.

“Dozajul. Cuvântul pe care îl folosim este dozajul. Şi la creşterile salariale. Este greu să ţii dozajul într-un an electoral, dar, ca în medicină, dacă un medicament este dat într-un dozaj necorespunzător, îţi face mai mult rău decât bine”, a conchis el.