Iulie 2025 – Salariul real, scădere anuală cu -2,4%   

de Dan Pălăngean

Câștigul salarial mediu brut din luna iulie 2025 a fost de 9.201 lei, cu 45 lei mai mic (-0,5%) decât cel din luna precedentă, potrivit datelor publicate de INS. Câştigul salarial mediu nominal net a scăzut cu 22 lei (-0,4%), până la 5.517 lei (1.108 euro nominal la cursul din august 2025, în care s-au încasat banii cuveniți pentru activitatea depusă).

În contextul unei inflații anuale aflate la nivelul de +7,84% și al unui avans nominal de 5,2%, puterea de cumpărare a salariului faţă de aceeaşi lună a anului anterior (salariul real) a trecut brusc în domeniul negativ (-2,4%, de la +1,3% în luna precedentă). Este și urmarea unui efect de bază pronunțat și al creșterii economice slabe din primul jumătate a anului curent (+0,3% brut, conform INS, din care -0,2pp valoare adăugată brută și +0,5pp creșterea impozitelor).

Pe fondul ameliorării marginale a cursului euro/leu, puterea de cumpărare echivalentă a salariului mediu a scăzut la 1.702 euro (prețuri relative în România de 64%, calculate de Eurostat și publicate în iunie 2025). Cu referință oficială octombrie 1990 (ultima lună înaintea liberalizării prețurilor), salariul real s-a mărit cu 3 puncte procentuale față de luna precedentă, până la 247,2%.

În contextul evoluțiilor de pe piața valutară, se poate vedea atenuarea sistematică din ultimele 12 luni a puterii de cumpărare a veniturilor salariale, după nivelul excesiv de 8,9% atins în iulie 2024 (când ar fi fost momentul optim pentru creșterea TVA și atenuarea deficitului bugetar). Chiar și cu o cerere atenuată, deficitul comercial a rămas considerabil, de circa 2,6 miliarde euro lunar, pe fondul scăderilor din sectorul industrial.

Astfel, puterea de cumpărare a venitului salarial mediu a intrat pe minus, unde va rămâne o perioadă destul de îndelungată de timp, din păcate, din nou pe contrasens cu evoluția productivității muncii industriale. Oarecum surprinzător, cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul anunțată de INS a fost în creștere în iulie, dar asta în așteptarea majorării de TVA de la 1 august.

Doar trei sectoare de activitate au rămas pe plus în termeni reali

Pe primul loc în ce privește avansul puterii de cumpărare față de aceeași lună a anului trecut s-a situat extracția petrolului brut și gazelor naturale (+15,9% nominal și +7,5% în termeni reali, ajustat cu inflația), urmată de fabricarea autovehiculelor de transport rutier (+13,7% nominal și +5,4% în termeni reali, ceea ce a dus pe plus și industria prelucrătoare în ansamblul ei (+8,6% nominal și +0,7% ajustat). Podiumul a fost completat de comerțul cu ridicata (+8,2% nominal, respectiv +0,3% real).

TOATE celelalte sectoare de activitate au trecut pe minus în termeni reali, cu valori negative marginale regăsite în cercetare-dezvoltare (+7,7% nominal, adică -0,2% real), servicii administrative şi activități suport, fabricarea produselor din tutun (ambele cu +7,5%, respectiv -0,3%) și industria alimentară (+7,4%, respectiv -0,4%).

Relativ mai puțin afectați de creșterea prețurilor au fost cei din HoReCa (-0,9%), furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă (-1,2%), distribuţia apei, salubritate, deşeuri, industria extractivă (câte -1,5%) și agricultură, silvicultură, pescuit (-1,7%). Telecomunicațiile au stat mai bine decât media pe economie (-2,2%).

Sectoarele bugetare au rămas în subsolul clasamentului după ce avansurile nominale au rămas mult sub nivelul inflației iar administrația publică a consemnat prima scădere chiar în termeni nominali (-0,3%, de unde -7,5% real), cu sănătatea plasată „cel mai bine” la cota -5% și învățământul la -7% (ceea ce explică acțiunile sindicale din ramură).

De reținut adâncirea în domeniul negativ ca putere de cumpărare de -4,4% a sectorului IT (de la -2,2% anterior) și nivelul real similar pe minus din domeniul construcțiilor (în pofida contribuției acestuia din urmă la creșterea economică, respectiv +0,3 puncte procentuale la un rezultat PIB pe S1 2025 de exact +0,3%).

Pe penultimul loc, cu o scădere de aproape 10% în termeni reali, apare fabricarea substanțelor și produselor chimice (-4,8% nominal și -9,9% ca putere de cumpărare), exact sectorul pe care avem cel mai mare deficit comercial. Conjunctural, pe ultimul loc figurează fostul lider din iunie, fabricarea produselor de cocserie și prelucrarea țițeiului, dar strict prin efect de bază și, oricum, cu al doilea cel mai mare venit salarial mediu (12.012 lei).