Inflaţia înregistrată în luna decembrie nu reprezintă doar o valoare statistică, ci reflectă faptul că ajustarea economică rămâne incompletă, iar încrederea în stabilitatea preţurilor este în continuare fragilă, a declarat, pentru Agerpres, Flavius Jakubowicz, preşedintele Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România (AAFBR), comentând cele mai recente date publicate de Institutul Naţional de Statistică.
Potrivit reprezentantului AAFBR, datele INS arată că presiunile inflaţioniste rămân ridicate la final de 2025. În decembrie 2025, indicele preţurilor de consum (IPC) a crescut cu 0,22% faţă de noiembrie 2025, iar rata anuală a inflaţiei a ajuns la 9,7% (decembrie 2025 faţă de decembrie 2024). Pe întreg anul, rata medie a modificării preţurilor (ianuarie – decembrie 2025 faţă de ianuarie – decembrie 2024) a fost de 7,3%. În oglindă europeană, indicele armonizat al preţurilor de consum (IAPC) indică o inflaţie anuală de 8,6% în decembrie şi o medie anuală de 6,8%, confirmând că România rămâne într-o zonă de inflaţie superioară mediei UE şi cu persistenţă crescută.
“Structura inflaţiei este esenţială pentru a înţelege mesajul economic: nu vorbim doar despre un “şoc” punctual, ci despre o combinaţie de factori care ţin sus inflaţia de bază şi costurile de trai. În decembrie, pe componente, creşterea anuală a fost de 7,75% la mărfuri alimentare, de 10,48% la mărfuri nealimentare şi de 11,0% la servicii. Această configuraţie, cu servicii şi nealimentare peste total, semnalează o inflaţie mai “lipicioasă”, alimentată de costuri interne: salarii, chirii, servicii; de preţuri administrate şi de efecte de rundă a doua”, a explicat Flavius Jakubowicz.
În plus, capitolul energie rămâne un vector major, energia electrică, gazele şi încălzirea având un avans anual de 37,54%, cu energia electrică la plus 60,91% (an/an), ceea ce transmite presiune în lanţ în economie, de la costurile firmelor şi facturile gospodăriilor până la preţurile din servicii.
“Pentru anul 2025, aceste date înseamnă că dezinflaţia nu s-a consolidat suficient, iar finalul de an confirmă o economie care funcţionează cu tensiuni de preţ în sectoare-cheie. Pe termen scurt, mesajul pentru mediul de afaceri este clar: costurile operaţionale: energie, servicii, anumite materii prime rămân impredictibile, iar indexările de preţ şi salarii se vor negocia într-un climat în care inflaţia în servicii domină. Pentru populaţie, decembrie confirmă că povara inflaţiei este resimţită puternic pe cheltuielile recurente: utilităţi, servicii, alimente; chiar dacă unele componente au avut mişcări lunare mai temperate. Pe scurt, inflaţia din decembrie nu este doar o cifră, ci un indicator al faptului că ajustarea economică rămâne incompletă, iar încrederea în stabilitatea preţurilor este încă fragilă”, a declarat Flavius Jakubowicz.
Acesta a menţionat că, în scenariul de bază, anul 2026 poate aduce o tendinţă de temperare a inflaţiei dacă se îndeplinesc simultan trei condiţii: menţinerea unei politici monetare credibile, orientate spre reducerea inflaţiei, o traiectorie fiscală care evită impulsuri proinflaţioniste: deficit ridicat, taxe distorsionante introduse abrupt, cheltuieli rigide şi stabilizarea preţurilor la energie şi a cursului de schimb.
“Riscurile principale rămân volatilitatea energiei, mai ales în contextul modificărilor schemelor de sprijin, presiunea salarială necorelată cu productivitatea, eventuale ajustări fiscale sau administrate care se transferă rapid în preţuri şi şocuri externe, precum cele din zona materiilor prime sau geopolitice. În acest context, prioritatea în 2026 trebuie să fie reancorarea aşteptărilor inflaţioniste prin coerenţă între politicile fiscală, monetară şi din energie, iar pentru companii şi populaţie, planificare bugetară conservatoare, contracte cu clauze de indexare bine definite şi management strict al costurilor, deoarece riscul major nu este doar nivelul inflaţiei, ci persistenţa acesteia”, a explicat Flavius Jakubowicz.
| Știri BVB